DISPERARE. Sistemul național antigrindină generează pierderi de milioane de euro fermierilor prahoveni. „Se trage și acum cu rachete, la întâmplare”

Fermierii prahoveni au acuzat recent că sistemul național antigrindină este deficitar, chiar dacă a fost conceput pentru a proteja culturile agricole și se plâng că lansările de rachete au dus la pierderi de milioane de euro.

În plus, agricultorii din acest județ afirmă că utilizarea sistemului antigrindină în forma actuală provoacă secetă, iar Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) nici nu vrea să audă de oprirea sistemului până la remedierea problemelor.

„Înaintea perioadei ploioase din acest an s-a tras cu rachete în norii care se formau spontan, cu încărcătură de precipitații. Este clar că nu am avut o evaluare detaliată a situației atmosferice, în prealabil”.

„Se trage și acum cu rachete, la întâmplare, de fiecare dată când se semnalează un front atmosferic cu o posibilă încărcătură de grindină. După tragere, acesta se dispersează brusc, iar ploaia nu se mai formează.

PROIECT DE LEGE AUR a depus proiectul legislativ pentru alegerea primarilor şi preşedinţilor de Consilii Judeţene în două tururi

17:13

MILITAR Viktor Orbán trimite armata să păzească instalațiile energetice critice. Într-o mișcare politică, ungurii acuză Kievul pentru întreruperile de curent

17:12

„Dacă în zona noastră avem astfel de situații odată la câteva zile, atunci toate ploile care se formează spontan sunt compromise. Din cauza acestui fenomen produs de sistemul antigrindină, mii de hectare de producție sunt distruse în fiecare an.

„Și asta pentru că toate ploile care scapă de arcul carpatic sau care sunt formate spontan, sunt îndepărtate cu rachete, astfel că nu mai ajung în zona de câmpie a județului Prahova”, a mărturisit cu amărăciune în glas Adrian Mocanu, vicepreședintele Ligii Asociațiilor de Producători Agricoli din România (LAPAR).

„Concluzii dezastruoase” în ceea ce privește eficiența sistemului național antigrindină asupra agriculturii prahovene

Într-o declarație publică, viceliderul organizației de fermieri a mai spus că, de ani de zile, de când sistemul național antigrindină este activ în județul Prahova, agricultorii de acolo urmăresc nivelul precipitațiilor și efectele generale asupra recoltelor, iar concluziile sunt dezastruoase.

„În perioada în care lucram cu o tehnologie foarte simplă, cu o singură fertilizare în toamnă și una în primăvară, niciodată nu am avut producții mai mici de 5-6 tone la hectar la grâu și 10 tone la porumb.

Acum, cu o tehnologie mult mai complexă, cu utilaje mult mai performante, abia facem 4-5 tone la grâu și 6-8 la porumb, din cauza secetei”, explică Adrian Mocanu.

Sistemul național antigrindină, una dintre investițiile majore ale statului, este prezentat drept cea mai bună soluție în vederea stopării fenomenelor meteorologice nefaste pentru culturi.

Cu toate că a fost anunțată de către autorități ca o măsură eficientă pentru fermieri și culturile acestora, adevăratele consecințe ale sistemului național antigrindină, extrem de costisitor, sunt omise de către guvernanți.

În mod constant, dar în special în ultimele luni, agricultorii trag semnale de alarmă referitoare la efectele produse de sistemul antigrindină, însă guvernanții nu vor să-i asculte.

„Am semnalat această problemă către Ministerul Agriculturii și chiar am primit o promisiune de la domnul ministru Adrian Oros că se va întâlni cu noi pentru a-i expune problema, însă nici până la acest moment nu avem o discuție clară, o evaluare sau o rezolvare.

Ni se pare normal că dacă acest sistem antigrindină a fost conceput pentru a ne ajuta, să fim totuși și noi ascultați în legătură cu efectele pe care le produce”, a continuat Mocanu.

Proteste publice în caz că nu se rezolvă problema

Potrivit unei comunicări transmise de LAPAR, în cazul în care tragerile cu rachete antigrindină vor continua, iar găurile vor continua să apară în buzunarele fermierilor prahoveni, aceștia sunt pregătiți să demareze proteste de anvergură.

„Dacă această situație continuă, suntem hotărâți să pornim proteste de anvergură. Nu mai putem tolera o situație care produce prejudicii atât de mari, indiferent de banii care au fost cheltuiți inutil pentru aceste stații”, mai adaugă vicepreședintele LAPAR.

Principalul semnal de alarmă tras de către fermieri este reprezentat de scăderea drastică a productivității culturilor, fapt ce poate genera o adevărată criză alimentară în România, în această toamnă și în anii care vor urma.

Producătorii agricoli, membri ai LAPAR, susțin că acțiunile guvernanților sunt orientate împotriva propriilor cetățeni, fiind o adevărată amenințare la adresa securității alimentare din România și solicită ministrului Agriculturii, Adrian Oros, să ia de urgență măsuri în privința închiderii stațiilor de lansare a rachetelor antigrindină.

Câte rachete antigrindină a lansat SNACP în 13 zile

Luni, 6 iunie 2020, MADR anunța că nu mai puțin de 80 de rachete antigrindină erau lansate în perioada 26 iunie-3 iulie din punctele de lansare ale Unităţilor de combatere a căderilor de grindină, pentru protejarea culturilor agricole şi a comunităţilor locale din zonele de intervenţie.

„Lansările au avut efectul scontat, iar pericolul căderilor de grindină a fost înlăturat datorită intervenţiilor active în atmosferă din cadrul unităţilor Sistemului”, potrivit informării ministerului de resort.

Conform sursei citate, sezonul de combatere a căderilor de grindină se derulează în perioada 15 aprilie – 15 octombrie 2020, pentru toate Unităţile din structura SNACP.

Potrivit MADR, anul acesta, Sistemul Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor (SNACP) protejează o suprafaţă de aproximativ 1.500.000 ha, prin funcţionarea unui număr de 65 de puncte de lansare (PL).

Acestea aparţin Unităţilor Prahova care asigură, cu 22 de PL, protecţia culturilor agricole în judeţele Prahova, Buzău, Teleorman şi Olt; Iaşi (pentru judeţele Iaşi şi Vaslui); Vrancea (judeţele Vrancea şi Galaţi); Oltenia (judeţele Olt, Dolj, Vâlcea, Mehedinţi); Timiş (Timiş). Alte 41 de PL din cadrul UCCG Iaşi, Vrancea, Timiş şi Mureş se află în diferite stadii de realizare şi punere în funcţiune pe parcursul acestui an.

Debut în anii 2000

Activităţile de combatere a căderilor de grindină au scopul de a reduce riscul faţă de fenomenele meteorologice periculoase pentru populaţie, inclusiv pentru zonele de interes economic, culturile agricole, zonele urbane şi rurale (protejarea cetăţenilor), respectiv protejarea faţă de fenomene meteorologice precum grindina, ceaţa densă, tornadele.

În România, intervenţiile active în atmosferă pentru combaterea căderilor de grindină au început în anul 2000 şi sunt gestionate de către executiv, prin intermediul Autorităţii pentru Administrarea Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor, instituţie publică aflată în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Potrivit MADR, obiectivul Sistemului naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor este de a asigura protecţia culturilor agricole cu înaltă valoare economică (vii, livezi, sere, culturi agricole, etc) precum şi al comunităţilor rurale din zonele de intervenţie, faţă de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice.