EUROBAROMETRU. Percepția românilor asupra independenței sistemului judiciar s-a înrăutățit. Care sunt motivele

Percepția românilor asupra independenței sistemului judiciar s-a înrăutățit în 2020, față de anul trecut, iar, față de anul 2016, acest indicator a înregistrat cea mai mare scădere din rândul statelor europene incluse în ediția din acest an a Eurobarometrului, dat publicității vineri de Comisia Europeană.

Percepția asupra independenței sistemului judiciar a scăzut în comparație cu 2019, dar s-a îmbunătățit, în două treimi din statele membre ale Uniunii Europene, față de 2016, potrivit rezultatelor unui nou sondaj Eurobarometru publicat vineri, alători de tabloul de bord privind justiție în UE, a transmis vineri Reprezentanța Comisiei Europene în România.

În comparație cu anul trecut, percepția publicului asupra independenței justiției s-a înrăutățit în aproximativ două cincimi din totalul statelor membre și în aproximativ jumătate dintre statele membre care se confruntă cu provocări specifice. Amestecul sau presiunea din partea guvernului și a politicienilor a fost motivul cel mai frecvent invocat pentru lipsa de independență percepută a instanțelor și a judecătorilor, urmat de presiunea exercitată de interesele economice sau de alte interese specifice, se arată în comunicatul transmis.

FLASH NEWS Trump anunță planul SUA pentru o bază permanentă pe Lună. NASA pregătește o bază lunară nucleară. Când ar putea fi trimise primele misiuni cu echipaj

07:50

INEDIT Singurul sat din România unde localnicii trăiesc de sute de ani pe tavanul unor peșteri uriașe, fără să știe ce se află sub picioarele lor

07:47

Evoluția percepției românilor, comparativ cu ceilalți europeni

România întregistrează o înrăutățire a percepției și comparativ cu anul trecut, și cu 2016, și este mai mică decât media UE27.

În ceea ce privește percepția publicului asupra independenșei justiției, România are cea mai mare descreștere a indicatorului, de 14 puncte procentuale, față de anul 2016, de la nivelul celor 28 de state incluse în sondaj. La polul opus, bulgarii și spaniolii sunt europeanii a căror percepție asupra independenței justiției s-a îmbunătățit cel mai mult, cu 14 puncte procentuale.

Cetețenii din Spania au o opinie mai bună și comparativ cu anul trecut, cu 7 puncte procentuale, ajungâng la 44%, în timp ce, la români, aceasta a scăzut, la nivelul lunii ianuarie 2020, față de 2019, cu 3 puncte procentuale, ajungând la media de 37%. Media UE27 este de 54%, iar a UE28, de 56%. Cel mai înalt nivel al percepției se înregistrează în Danemarca și Austria, la egalitate cu 86%.

La momentul ianurie 2020, la întrebarea „Din ce știți, cum ați evalua sistemul de justiție din țara dvs, în ceea ce privește independența instanțelor și a judecătorilor”, doar 4% dintre respondenții din România au răspuns „foarte bun”, 33% – „destul de bun” (în scădere cu 3 puncte procentuale față de anul trecut), 28% – „destul de slab”, 17% – „foarte slab”, iar 18% – „nu știu”.

Media percepțiilor a fost mai ridicată în rândul bărbaților (39%), decât în rândul femeilor (36) și în rândul celor mai tineri, din categoria 15-24 de ani – 42%, procent care descrește, după vârsta de 55+, la 30%.

Motive: Statutul judecătorilor, presiunea policienilor sau interesele economice

Printre motivele care i-au făcut pe români să aibă această percepție asupra indenpendenței justiției, se numără cele privind statutul judecătorilor, interferențe/presiuni din partea guvernului sau politicienilor și interferențe/presiuni de natură economică sau interese specifice.

Cei care au făcut evaluări pozitive privind independența instanțelor și judecătorilor au fost întrebați în ce măsură explică următoarele motive evaluarea lor? (2020, comparativ cu 2019)

Statutul și poziția judecătorilor le garantează suficient independența

• În mare măsură: 19% (-2 pp)
• Într-o oarecare măsură: 51% (+ 3 pp)
• Nu neapărat: 15% (egal)
• Deloc: 4% (- 3 pp)
• Nu știu: 11% (+2pp)

Nicio interferență/presiune din partea guvernului sau a politicienilor

• În mare măsură: 25% (+3 pp)
• Într-o oarecare măsură: 40% (+2 pp)
• Nu neapărat: 15% (egal)
• Deloc: 11% (-5 pp)
• Nu știu: 9% (egal)

Nicio interferență/presiune de natură economică sau interese specifice

• În mare măsură: 13% (-4 pp)
• Într-o oarecare măsură: 48% (-1 pp)
• Nu neapărat: 16% (+3 pp)
• Deloc: 14% (egal)
• Nu știu: 9% (+2 pp)

Aceleași motive le-au fost prezentante celor care au făcut evaluări negative privind indepentența instanțelor și judecătorilor, pentru a afla în măsură explică au determinat ele răspunsurile? (2020, comparativ cu 2019)

Interferență/presiune din partea guvernului sau a politicienilor

• În mare măsură: 49% (-2 pp)
• Într-o oarecare măsură: 27% (+4 pp)
• Nu neapărat: 11 (+3%)
• Deloc: 8% (-5)
• Nu știu: 5% (egal)

Interferență/presiune de natură economică sau interese specifice

• În mare măsură: 44% (+2 pp)
• Într-o oarecare măsură: 32% (+3 pp)
• Nu neapărat: 11% (-1 pp)
• Deloc: 8% (-2 pp)
• Nu știu: 5% (-2 pp)

Statutul și poziția judecătorilor nu le garantează suficient independența

• În mare măsură: 21% (+3 pp)
• Într-o oarecare măsură: 39% (+2 pp)
• Nu neapărat: 20% (+1 pp)
• Deloc: 11% (-4 pp)
• Nu știu: 9% (-2)

Urmează primul raport anual privind statul de drept

Tot vineri, Comisia Europeană a publicat ediția din 2020 a tabloului de bord privind justiția în UE, respectiv o imagine de ansamblu comparativă a eficienței, a calității și a independenței sistemelor de justiție din toate statele membre ale UE. Potrivit Reprezentanței CE, tabloul de bord din acest an arată o îmbunătățire continuă a eficienței sistemelor de justiție într-un număr mare de state membre.

În următoarea etapă, după cum s-a anunțat în Orientările politice ale președintei von der Leyen, Comisia aprofundează monitorizarea situației statului de drept în toate statele membre prin intermediul unui nou mecanism european dedicat acestui domeniu, iar concluziile ediției din 2020 a tabloului de bord privind justiția vor fi incluse în primul raport anual privind statul de drept, pe care Comisia îl va publica în cursul acestui an.

„Tabloul de bord privind justiția în UE este un instrument consacrat prin intermediul căruia analizăm tendințele pe care le înregistrează sistemele de justiție din Uniune. Este încurajator să constat că sistemele de justiție din multe state membre funcționează mai bine și că cetățenii europeni pot cere în mod eficace să li se facă dreptate. Ceea ce mă îngrijorează însă este faptul că, în unele țări, percepția asupra independenței este foarte scăzută, presiunea politică fiind unul dintre principalele motive”, a declarat vineri vicepreședinta pentru valori și transparență, Věra Jourová.

„Tabloul de bord privind justiția oferă informații valoroase cu privire la statul de drept în toate statele membre ale UE, iar rezultatele acestuia vor fi incluse în primul raport anual privind statul de drept pe care Comisia îl va publica anul acesta. Începând cu ediția din 2020, se observă îmbunătățiri în ceea ce privește eficacitatea sistemelor de justiție în marea majoritate a statelor membre, ceea ce este o veste bună. Cu toate acestea, putem constata, de asemenea, că cetățenii nu au încredere deplină în sistemele juridice din țările lor, o problemă pe care trebuie să o rezolvăm”, a explicat comisarul pentru justiție și consumatori, Didier Reynders.