CCR, despre majorarea pensiilor cu 40%: ”S-a creat o incertitudine juridică în privinţa existenţei normative a valorii punctului de pensie, ceea ce afectează însuşi dreptul la pensie” (MOTIVARE)

Curtea Constituțională a României (CCR) consideră că ”stabilirea valorii punctului de pensie nu este doar o chestiune tehnică, ci chiar elementul financiar central al întregului sistem de pensii publice bazat pe principiul contributivităţii”. În acest context, CCR a admis, parţial – pe 13 ianuarie – ”o obiecţie de neconstituţionalitate privind actul normativ”, ridicată de Guvern.

Legea pentru aprobarea OUG 135/2020 a creat, din cauza modului defectuos de legiferare, ”o incertitudine juridică în privinţa existenţei normative a valorii punctului de pensie”, a precizat Curtea Constituţională în motivarea hotărârii prin care a admis, parţial, obiecţia de neconstituţionalitate.

MUNCĂ Se schimbă legislația imigrărilor din august 2026. Cum vor putea firmele să aducă muncitori din afara UE

19:59

MARIUS TUCĂ SHOW Fostul membru CSM, Victor Alistar, a explicat hotărârea Tribunalului București de a suspenda deciziile adoptate la Congresul PNL

19:46

”În cauză, datorită modului defectuos de legiferare, s-a creat o incertitudine juridică în privinţa existenţei normative a valorii punctului de pensie, ceea ce afectează însuşi dreptul la pensie consacrat de art. 47 alin. (2) din Constituţie. Desigur, ţine de opţiunea legislativă exclusivă a Parlamentului stabilirea valorii concrete a punctului de pensie, însă acesta nu are îndreptăţirea, în niciun caz, să omită menţionarea valorii acestuia în condiţiile în care însuşi calculul pensiei se face prin raportare la valoarea unui punct de pensie. Este un element esenţial al întregului sistem de pensii, fără de care acesta nu ar putea funcţiona”, se arată în motivarea CCR.

”De aceea, în situaţia dată, din cauza modului de reglementare, nu este stabilită nicio valoare a punctului de pensie până la 1 septembrie 2021, ceea ce este inadmisibil prin perspectiva securităţii juridice în materie de pensii”, se mai menţionează în documentul citat.

”Numai dacă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.135/2020 ar fi fost respinsă, ar fi reintrat în vigoare dispoziţia de stabilire a punctului de pensie la 1775 lei (n.red – respectiv majorarea de 40%)”, arată judecătorii CCR în motivarea deciziei prin care au admis sesizarea Guvernului Orban împotriva modificării aduse de PSD la OUG de rectificare a bugetului pe 2020.

”Ar rezulta că, în urma adoptării legii, nu ar mai exista o valoare a punctului de pensie, cel puţin până la data de 1 septembrie 2021”

Guvernul PNL a modificat prin ordonanță de urgență (OUG 13/2020) legea pensiilor adoptată de PSD, în 2019, lege care prevedea că de la 1 septembrie 2020 punctul de pensie se majorează cu 40%, ajungând la 1.775 de lei.

Liberalii au explicat că ”efortul bugetar este prea mare” și au stabilit că pensiile vor crește cu 14%, nu cu 40%, iar valoarea punctului de pensie a fost stabilită la 1.442 de lei.

”Rezultă o situaţie paradoxală, în sensul că soluţia normativă aleasă pentru concretizarea intenţiei autorilor amendamentului/ Parlamentului nu poate produce efectele juridice avute în vedere de aceştia tocmai din cauza modului defectuos de redactare a textului normativ. Din contră, produce efecte juridice distonante securităţii juridice, întrucât, abrogându-se chiar prevederea legală care stabilea punctul de pensie la 1442 lei, se pune problema eliminării din fondul activ al legislaţiei a însăşi soluţiei legislative care reglementează valoarea punctului de pensie.

Astfel, ar rezulta că, în urma adoptării legii, nu ar mai exista o valoare a punctului de pensie, cel puţin până la data de 1 septembrie 2021, când valoarea acestuia ar deveni 1875 lei, ci pur şi simplu valori concrete ale pensiilor aflate în plată. S-ar pune problema modului în care s-ar calcula pensiile în ipoteza deschiderii dreptului la pensie ulterior intrării în vigoare a legii criticate; astfel, acestea nu ar putea fi calculate tocmai pentru că nu există reglementată o valoare a punctului de pensie pentru o perioadă de timp ce se va încheia la 31 august 2021”, arată Curtea Constituțională a României în motivarea deciziei.

CCR: ”Abrogarea pură şi simplă creează, în realitate, un vid legislativ”

CCR a respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art.I pct.1-6 din Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 135/2020 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020, modificarea unor acte normative şi stabilirea unor măsuri bugetare sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

”Abrogarea pură şi simplă prin legea criticată a art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.135/2020 nu repune în vigoare textul iniţial din Legea nr.127/2019, ci creează, în realitate, un vid legislativ. (…) Numai dacă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.135/2020 ar fi fost respinsă, ar fi reintrat în vigoare dispoziţia de stabilire a punctului de pensie la 1.775 lei; ordonanţa de urgenţă fiind însă aprobată, dispoziţia de abrogare din cuprinsul legii de aprobare referitoare la un text din cuprinsul ordonanţei de urgenţă care modifică o normă juridică din actul de bază nu repune în vigoare această din urmă normă juridică în redactarea anterioară modificării realizate prin ordonanţa de urgenţă. Cu alte cuvinte, abrogarea modificării nu repune în vigoare norma juridică supusă modificării în redactarea sa anterioară ”acesteia”, se mai menționează în motivarea CCR.