Ministrul Educației care a schimbat trimestrele în semestre: „Nu sunt avantaje cu trei trimestre. Recuperarea materiei școlare este practic imposibilă” (INTERVIU)

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a declarat marți că propunerea revenirii la structura cu trei trimestre în loc de semestre, așa cum era în urmă cu 22 de ani, va fi lansată în dezbatere publică până la toamnă  În perioada Guvernului CDR (1996-2000), ideea trecerii de la trimestre la semestre i-a aparținut ministrului Virgil Petrescu și a fost pusă în practică de ministrul Andrei Marga, ministrul al Educației în anii 1997-2000.

GÂNDUL.RO a discutat cu Andrei Marga despre cum s-a decis înlocuirea trimestrelor cu semestre și care ar fi avantajele ca anul școlar să înceapă la 1 septembrie. Profesorul Marga spune că anul acesta elevii au pierdut foarte multă materie, iar recuperea curriculumului școlar este practic imposibil.

Școala să înceapă la 1 septembrie

Reporter: Actualul ministru al Educației a spus că anul școlar 2021-2022 ar putea fi extins, în sensul începerii cursurilor înainte de 13 septembrie sau a prelungirii finalului de an  școlar.Care ar fi beneficiile prelungirii anului școlar? Ar fi indicat sau nu  în contextul recuperării materiei?

ARMATĂ Ministrul Apărării, Radu Miruţă, dă asigurări că salariile militarilor nu vor scădea: „Am cerut pentru anul viitor o creştere a bugetului MApN”

00:09

FLASH NEWS Medvedev îl amenință pe Zelenski după ce Kievul ar fi încercat să-l ucidă pe Putin: „Va trebui să se ascundă pentru tot restul vieții lui”

23:53

Andrei Marga:  Nu cunosc încă rațiunile actualului ministru în favoarea extinderii anului școlar. Am mai spus că soluția ministerului, constând în așa numitele “ore remediale”, destinate să recupereze materia ce nu a fost predată elevilor din cauza pandemiei, nu dă rezultate sau dă prea puține. Aceasta deoarece s-a pierdut enorm de multă materie, sute de mii de elevi nu au mai făcut de fapt școală din martie 2020, nu se pot recupera toate disciplinele, iar o selecție a disciplinelor este contraindicată. Nu mai discut împrejurarea că datorită erorilor – de pildă, oprirea școlilor în 2020, sub așa-numitele “stări”, “de urgență” și “de alertă”- și debusolării de la ministerul educației, s-a creat o pagubă imensă în educație. De aceea, cum am mai spus, nu este altă soluție – dacă ținem la educație serioasă – decât asigurarea pentru elevi a posibilității de a repeta – anul sau discipline. Germania și alte țări au recurs la această soluție. Anul școlar nu ar trebui modificat doar pentru a recupera materia nepredată și neînsușită, căci nu rezolvă mare lucru.

Anul școlar trebuie să se bucure de stabilitate. Există, însă, o problemă veche: efectivul de zile din care este compus anul școlar este mai mic în România. În 1996, de exemplu,țara avea un an școlar mai scurt decât în țări de referință.Nu am făcut ultimul calcul, dar problema ne-a preocupat în reforma din 1997-2000, căci un an școlar mai lung permite sistematizarea cunoștințelor – care este o carență tot mai perceptibilă în educația din țară. Am și dispus în 1999 începerea anului școlar la 1 septembrie. După ce a venit alt guvern, s-a revenit la formula clasică. Dar anul școlar trebuie normalizat, ca efectiv de zile, și în România. Soluția mai bună este cea cu 1 septembrie ca deschidere a anului școlar. Repet, însă, schimbarea aceasta nu se face pentru recuperarea materiei. Recuperarea la propriu este practic imposibilă. Retoric se promit multe, dar nu intru pe un astfel de teren.

Marga, fost ministru al Educației: „Trebuie lucrări de control și examene mai puține”

Reporter: O altă variantă luată în calcul este și revenirea anului școlar la  trei trimestre. Ce beneficii ar aduce această structură? Dacă ar aduce. Și dacă nu, care ar fi dezavantajele?

Andrei Marga: Nu sunt avantaje cu trei trimestre, decât, poate, birocratice. Dimpotrivă – se mărește doar efectivul de lucrări de control, teze, notări etc. Or, problema educației în România actuală este învățarea asiduă, temeinică, sistematică, cu crearea unui autocontrol al pregătirii. În general, trebuie lucrări de control și examene mai puține, mai concludente și mai demne de încredere – în nici un caz mai multe! Când am introdus semestrele, tot în cadrul reformei 1997-2000, am avut în vedere racordarea la o experiență internațională și mai ales continuitatea efortului de învățare. Revenirea la trimestre, în loc de semestre, ar fi cel mult o schimbare pentru rapoarte de activitate.

Reporter: În anii 1998 – 1999, învătământul școlar a avut parte de schimbări. Atunci s-a decis înlocuirea trimestrelor, în două semeste. Cum a fost pusă în aplicare această decizie? Au existat studii, analize pe care v-ați bazat?

Andrei Marga:  Au fost două linii de argumente în 1998-99 pentru a trece de la trimestre la două semestre. O linie consta în cercetări făcute de Institutul de științele educației de atunci și de expertise. Toate au arătat categoric că se învață mai temeinic în anul școlar organizat pe semestre. A doua linie de argumente venea din experiența dascălilor. Am avut atunci reuniuni nu doar cu inspectoratele școlare din județe, ci și cu dascăli în numeroase școli și licee, în fiecare dintre regiunile țării.  Reforma din 1997-2000 a avut la bază un proiect, dar acesta a fost fundamentat prin cercetări și discutat până s-a creat suportul solid în școli și licee. O astfel de măsură nu se adoptă după simple inspirații.

Reporter: Cât de mult a afectat școala online învățământul din România? Se va  reflecta acest lucru peste câțiva ani în pregătirea forței de muncă?

Andrei Marga: Efectele abordării inadecvate a educației de către autoritățile române din 2019-2021 vor fi extrem de grave. Să ne gândim mai întâi la cei peste 250 de mii de copii (după rapoartele oficiale!) care nu avut nici măcar accces online și care practic au ratat școala. Erau oricum neajunsuri în pregătirea forței de muncă, despre care vorbiți. Comisia Europeană a semnalat în 2019 carențe mari ale pregătirii! Acum, la acestea se adaugă segregarea socială prin educație. Abia școlile și liceele private au rămas în funcțiune normală. Să ne gândim la faptul că la noi abia acum se bâjbâie o pedagogie și o metodică a educației online. Încă se crede că informarea ce se realizează online ar fi educația întreagă. Nu insist asupra faptului că învățământul online de la noi are slabe tehnici de verificare a cunoștințelor. Interacțiunea dascăl-elev este fisurată în prea multe privințe. Consecințele vor fi costisitoare. Online-ul s-a probat și s-a dovedit a fi un mijloc extraordinar ale educației viitorului, sub condiția de a nu crede că este întreaga educație.