Judecătorul Costin Andrei Stancu, cercetat de Inspecția Judiciară după ce a decis că existenţa SIIJ nu este justificată, invocând decizia CJUE

Inspecția Judiciară s-a autosesizat și îl cercetează pe judecătorul Costin Andrei Stancu de la Curtea de Apel Pitești, după ce acesta a decis că existența Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) nu ar fi justificată, invocând decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) din 18 mai 2021. 

Judecătorul Costin Andrei Stancu a decis, definitiv – pe data de 7 iunie -, că SIIJ ”nu este justificată de imperative obiective şi verificabile legate de buna administrare a justiţiei şi nu este însoţită de garanţii specifice care să permită, pe de o parte, să se înlăture orice risc ca această secţie să fie folosită ca instrument de control politic al activităţii respectivilor judecători şi procurori susceptibil să aducă atingere independenţei acestora (…)”.

Pe data de 8 iunie 2021, Curtea Constituțională a României (CCR) a decis, însă, că funcționarea SIIJ este constituțională, Constituția României având ”prioritate în aplicare, fiind pe o poziție ierarhic superioară dreptului UE”.

PROTEST Protest „Marș la Moscova” în fața Ambasadei Rusiei din București. Grupul civic „Lupii Tricolori” cheamă românii la o manifestație anti-Rusia

08:42

POLITICĂ Florin Manole, ministrul Muncii, despre noua grilă de salarizare: „O grilă de salarizare unitară înseamnă una, nu două”

08:39

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) decisese că este de competența autorităților naționale din România să decidă dacă înființarea Secției speciale pentru anchetarea magistraților (SIIJ) respectă cererile de independență, potrivit comunicatului transmis.

CCR: ”Hotărârea CJUE nu aduce elemente de noutate”

Judecătorii CCR au respins – cu majoritate de voturi – ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 88 ind.1 alin.(1)-(5), ale art. 88 ind.2- ind.7, ale art.88 ind.8 alin.(1) lit.a)-c) şi e) şi alin.(2), precum şi ale art.88 ind.9 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

”Din perspectiva controlului de constituţionalitate, hotărârea CJUE nu aduce elemente de noutate, nici cu privire la efectele juridice pe care le produc Decizia 2006/928 şi rapoartele MCV întocmite de Comisie pe baza acesteia, stabilind, aşa cum o făcuse în prealabil şi instanţa constituţională română, caracterul obligatoriu al Deciziei 2006/928 şi caracterul de recomandare al rapoartelor MCV, şi nici cu privire la conţinutul Deciziei 2006/928, stabilind că România are sarcina de a colabora cu bună-credinţă cu Comisia Europeană ‘pentru a surmonta (…) dificultăţile întâmpinate cu privire la realizarea obiectivelor de referinţă menţionate”, a transmis CCR printr-un comunicat.

Procurorul general al României a contrazis decizia definitivă și obligatorie CCR

Pe data de 9 iunie, Gabriela Scutea – procuror general al României –  a transmis o informare către procurorii secțiilor judiciare ”care participă în ședințele de judecată în cauzele în care urmărirea penală este efectuată de SIIJ. Potrivit acestei informări, ”dreptul UE are preeminență față de ordinea juridică națională, din perspectiva hotărârii CJUE”, contrazicând, astfel, decizia CCR.

Legea 304/2005 privind organizarea judiciară – articolul 67, alineatul 2 – precizează că ”procurorul este liber să prezinte în instanță concluziile pe care le consideră întemeiate, potrivit legii, ținând seama de probele administrate” în cauza respectivă.

Procurorul poate contesta la Consiliul Suprem al Magistraturii (CSM) intervenția procurorului ierarhic superior ”pentru influențarea în orice formă a concluziilor”.

În acest moment, este puţin probabil ca hotărârea judecătorului Costin Andrei Stancu să producă vreun efect real, o astfel de dezlegare în privinţa efectelor hotărârii CJUE asupra SIIJ fiind așteptată de la CCR şi Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ).