WSJ: Laura Codruța Kovesi are deja peste 300 de dosare pe masa Parchetului European. „Sper că până la sfârșitul anului să avem prima punere sub acuzare”

Laura Codruța Kovesi, procurorul șef al Parchetului European (EPPO), care și-a început activitatea la 1 iunie, speră ca în cele câteva luni până la finalul anului curent, să poată trimite în fața justiției primul caz de încălcare a intreselor financiare ale Uniunii Europene. Într-un interviu acordat publicației The Wal Street Journal, pentru secțiunea Risc & Compliance Journal, fosta șefă a Direcției Naționale Anticorupție declară că se așteapă ca numărul dosarelor înregistrate la EPPO să crească, odată cu alocările financiare pentru redresarea post-pandemie, mai ales în domeniul sanitar, achiziții publice, infrastructură și agricultură.

La două săptămâni de la începerea activității peste 300 de cazuri au fost transmise către noul organism menit să ancheteze și să pună sub acuzare persoanele fizice și juridice care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene, organism condus de Laura Codruța Kovesi.

MESAJ Mesajul lui Netanyahu de Ziua Independenței SUA: Dușmanii noștri strigă „Moarte Americii! Moarte Israelului! ”

10:57

POLITICĂ Petrișor Peiu susține că statul și-a pierdut credibilitatea după scandalul vaccinurilor și episodul dronei de la Constanța

10:55

„Nu există nicio țară curată”

„Pentru prima dată, infracțiunile împotriva intereselor financiare ale UE vor fi investigate într-o manieră strategică integrată de corpul de procurori cu capacitate supranațională car este EPPO. Desigur, din cauza acestui pachet enorm de fonduri pentru redresare care va fi alocat luna următoare către statele membre, ne așteptăm că numărul cazurilor va crește = pentru că mai mulți bani, maipuține reguli și mai puțină transparență înseamnă un risc mai mare de infracționalitate”, a declarat Laura Codruța Kovesi, pentru publicația internațională WSJ.

„Deci așteptările noastre sunt că vom avea mai multe cazuri, în special în sistemul sanitar, în achizițiile publice, infrastrcuturi și de asemenea, în agricultură. Și avantajul EPPO este că putem investiga mai bine, în special infracțiunile transfrontaliere”, a declarat procurorul șef al noului organism. Unul dintre cazurile ajuse în atenția procurorilor EPPO este conflicul de interese de care este acuzat premierul ceh, miliardarul Andrej Babis.

Întrebată despre modul în care statele membre s-au ocupat, la nivel național de anchetarea fraudelor și corupției, Laura Codruța Kovesi a afirmat că a vazut discrepanțe mari între statele membre, undele care au investigat cinci sau șase cazuri pe an, altele care au investigat sute. „Din punctul meu de vedere, nu există nicio țară curată. În acele state membre unde numărul de cazuru nu a fost așa mare nu înseamnă că sunt curate. Poate nu au identificat infracțiunile, poate nu au tratat fenomenul drept o prioritate. Acum, că avem EPPO, asta se va schimba”, a spus Kovesi.

Despre cazul Sloveniei, care nu și-a delegat un reprezentant la EPPO la debutul activității, Kovesi spune că, în opinia sa, această situație denotă o lipsă evidentă de cooperare sinceră a autorităților slovene.

„Vrem o pisicuță sau vrem un tigru?”

Referindu-se la îngrijorările de natură bugetară, Laura Codruța Kovesi a spus că în continuare nu are suficiente resurse și mai are nevoie de personal, cel puțin încă 50 de angajați în Luxemburg, pentru a avea mai mulți analiști și investigatori financiar pentru a se ocupa de cazurile pe care instituția le va primi.

„Trebuie să decidem dacă vrem să fim politicieni sau diplomați sau vrem să fim procurori. Și ăntrebarea mea este: Vrem o pisicuță sau vrem un tigru? Deci sunt două viziuni. Una este viziunea diplomaților: să începem, să vedem, să o luăm gradual. Dar asta vine în contradictoriu cu viziunea procurorilor. Pentru că vrem, noi toți, să facem o treabă bună și știm de ce avem nevoie pentru asta. Avem nevoie de un buget suficient pentru a avea destul resurse. Încă nu avem destule resurse”, a detaliat Laura Codruța Kovesi.

„Sper că pentru următătorul an vom primi mai multe resurse. Vom lupta pentru asta”, a spus Kovesi.

Potrivit declarațiilor sale, EPPO a primit mai mulți bani, dar nu a primit permisiunea de a angaja mai mulți oameni, astfel că se află în situația de a da înapoi o parte din bani Comisiei Europene. Bugetul de venituri și cheltuieli pe 2021 al Parchetului European a fost rectificat, în 9 iunie, în scădere cu 3,5 milioane euro (aproape 8%) față de cel inițial, din 18 decembrie 2020, de la 44,95 la 41,45 milioane euro.

„Unele cazuri sunt la început. Unele cazuri nu sunt chiar în prima fază. Deci este foarte dificil de estimat după două săptămâni de activitate, dar sper ca până la sfârșitul anului să avem prima punere sub acuzare”, a conchis Laura Codruța Kovesi, ca răspuns la întrebarea jurnaliștilor WSJ.

Estimări: 3.000 de cazuri investigate anual

Parchetul European este primul parchet supranațional responsabil cu anchetarea și urmărirea penală a infracțiunilor care afectează bugetul UE, la care participă în prezent 22 de state membre UE.

Finanțat din bugetul UE, Parchetul European își va desfășura investigațiile și urmăririle penale în deplină independență față de Comisie, față de celelalte instituții și organisme ale UE, precum și față de statele membre,, conform unui comunicat al Comisiei Europene. Acesta va completa activitatea altor organisme și agenții ale UE, cum ar fi OLAF, Eurojust și Europol, cooperând cu acestea, precum și cu autoritățile competente ale statelor membre care nu participă la Parchetul European. Se preconizează că EPPO va investiga, în cele din urmă, aproximativ 3.000 de cazuri pe an, potrivit comunicatului Comisiei.

Astfel, EPPO este responsabil cu anchetarea și urmărirea penală a infracțiunilor care afectează bugetul UE. Este primul parchet supranațional care investighează și urmărește penal următoarele tipuri de fraudă și alte infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE:

• frauda în materie de cheltuieli și venituri;
• frauda în materie de TVA (dacă implică două sau mai multe state membre și un prejudiciu de cel puțin 10 milioane EUR);
• spălarea de bani aferentă activelor provenite din fraudarea bugetului UE;
• corupția activă și pasivă sau deturnarea de fonduri care afectează interesele financiare ale UE;
• participarea la o organizație criminală în cazul în care scopul principal al activităților acesteia este săvârșirea de infracțiuni împotriva bugetului UE.

Potrivit Comisiei, ascest nou organism al Uniunii poate, de asemenea, să ancheteze și să urmărească penal orice altă activitate ilegală care este „indisolubil legată” de o infracțiune împotriva bugetului UE.