NATO se pregătește pentru alegerea unui nou secretar general. Klaus Iohannis, pe lista potențialilor candidați

Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) caută un nou șef, mandatul lui Jens Stoltenberg – care a început în luna octombrie a anului 2014 – încheindu-se în luna septembrie a anului viitor. Având în vedere întreg contextul geopolitic actual și, așa cum afirmă specialiștii, o intensificare a acțiunilor ”adverse” al Rusiei, NATO ia în calcul și o ipoteză neașteptată – numirea în această funcție a unei personalități din Europa de Est. 

Sunt și voci care afirmă că acum ar fi momentul potrivit pentru ca o femeie să preia frâiele alianței, dar este foarte probabil ca la cârma NATO să fie, totuși, un alt bărbat de stat.

Klaus Iohannis – președintele României – intră în ”cărți”, din acest punct de vedere, țara noastră numărându-se printre țările NATO care și-au îndeplinit toate obligațiile față de alianță, discutând inclusiv despre alocarea a 2% din PIB pentru apărare.

Provocatoare sau nu, numirea lui Iohannis în funcția de secretar general NATO rămâne o ipoteză ”de lucru” care nu poate fi exclusă dintr-un astfel de scenariu, potrivit politico.eu.

Summit NATO în primăvara anului 2022

Primăvara viitoare sau, eventual, la începutul verii, se va desfășura summit-ul NATO de la Madrid, iar noul secretar general al organizației ar putea fi anunțat chiar atunci.

În ceea ce privește femeile care i-ar putea succeda lui Jens Stoltenberg, analiștii au alcătuit un clasament al potențialelor trei candidate.

• Kolinda Grabar-Kitarović, fosta președintă a Croației
• Dalia Grybauskaitė, fosta președintă a Lituaniei
• Kersti Kaljulaid, actuala președintă a Estoniei (a pierdut recent șansa de a deveni secretar general al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică; înainte de a deveni președinte, în octombrie 2016, ea a servit timp de 12 ani ca reprezentant al Estoniei la Curtea de Conturi a UE)

Grabar-Kitarović – prima femeie președintă a Croației din 2015 până în 2020 – are un avantaj, ea lucrând deja la sediul NATO, în calitate de secretar general adjunct pentru diplomația publică între anii 2011 și 2014.

”Mi-a plăcut slujba mea la NATO … și experiența de lucru și atmosfera de colaborare”, a declarat Kolinda Grabar-Kitarović la începutul prelegerii în care era prezentat și fostul secretar general al NATO – Jaap de Hoop Scheffer – fost ministru olandez de externe care a care a deținut funcția de secretar general NATO din 2004 până în 2009.

Pe de altă parte, un fost ambasador la NATO a declarat că există ”o așteptare generală că Marea Britanie să pună presiune pentru ca viitorul secretar general să fie din Marea Britanie”, o astfel de mutare reprezentând modalitatea prin care Regatul Unit să demonstreze că nu și-a pierdut influența în Europa după Brexit.

Cele mai influente puteri din NATO

SUA, Germania, Franța și Marea Britanie rămân cele mai influente state în procesul prin care va fi ales șeful NATO. Numai că ”țintarul” s-a modificat, în ultimii ani, iar țările membre UE formează o majoritate zdrobitoare – fiind vorba despre 21 din 30 de membri NATO.

În același timp, ieșirea Marii Britanii din UE ar putea scădea, încetul cu încetul, puterea de influență a Londrei într-un astfel de proces.

”Marea Britanie este dornică să aibă un cuvânt greu de spus la Bruxelles. Italienii vor spune că este rândul lor. Est-europenii a fel”, a comentat un oficial NATO, potrivit aceleiași surse.

Nu în ultimă instanță, Franța nu își va impune niciun candidat pentru funcția de secretar general NATO, dar se va folosi de dreptul de veto în cazul în care Turcia va revendica un post  înalt în ierarhia Alianței.