Cum mureau românii la celebra coadă de carne în perioada lui Ceaușescu. Detalii tulburătoare dintr-un jurnal secret 

Lipsa alimentelor de bază din perioada lui Ceaușescu a dus la o criză majoră, iar când se aprovizionau magazinele, românii stăteau la coadă până la ultima suflare pentru a-și procura hrana. 

Unii dintre români erau nevoiți să dea foc cutiilor de carton pentru se încălzi atunci când afară erau -15 grade, în timp ce alți oameni din cauza gerului au murit.

În Jurnalul secret scris de arhitectul Gheorghe Leahu în anii 1985-1989, ultimii ani ai “epocii de aur”, când Bucureştiul era mutilat de giganticele şantiere ale noului centru civic, arhitectul a surprins detalii cumplite despre cozile la alimentară.

ULTIMA ORĂ Claudiu Năsui a devenit oficial ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării în Guvernul de la Chișinău. Maia Sandu a semnat decretul

10:30

Gândul de Vreme Sfârșitul de săptămână aduce vijelii și ploi torențiale. ANM, prognoză specială pentru București

10:13

Pe 28 februarie 1986, conform site-ului Memorial Sighet, citat de Adevărul, arhitectul Leahu a descris în detaliu o zi din viața unui român care trebuia să stea la coadă pe frig.

„Alţi 30 făcuseră un foc de cutii de carton ca să se încălzească”

„Zi geroasă, dimineaţa -15 gr. C. Înainte de a ajunge la slujbă, în cartierul Piaţa Romană, Căderea Bastiliei-Visarion, la Alimentara coadă de 50 de persoane, când am trecut eu dimineaţa la 7,30. Alţi 30 făcuseră un foc de cutii de carton şi un cauciuc uzat de bicicletă, cu o pălălaie de 1 m înălţime şi jucau ţonţoroiul ca să se încălzească. Coada le-o ţineau cunoscuţii, vecinii. De cu seară s-a răspândit vestea că s-au adus pui”, scria arhitectul Leahu.

În același ani, pe 21 martie, arhitectul nota în jurnalul său cum o femeie de aproape  55 ani a stat la coadă la carne în frig, timp de patru ore, după care a murit fără a primi niciun ajutor.

O femeie a murit după ce a petrecut 4 ore la coada de carne

„Am găsit brânză de burduf la o coadă la care am stat 55 de minute şi am luat maximum ce se dădea l,5 kg de brânză, de 44 lei şi 1/2 kg parmezan, de 63 lei. O vom pune la congelator pentru ziua lui Dan, care împlineşte pe 5 aprilie 23 ani, sau poate pentru Paşte. Vin acasă pe la ora 17 cu troleibuzul”, scria arhitectul.

În staţia unde cobor, la Mărăşeşti, înghesuială mare de oameni şi o Salvare. Întreb ce s-a întâmplat, fără să zăbovesc. Răspunsul e cutremurător: o femeie de cca 55 de ani a stat la coadă la carne în frig, timp de 4 ore, i s-a făcut rău, nu merge nici o maşină particulară, n-a putut să o ajute nimeni, au aşteptat maşina Salvării care a venit după 20 de minute, dar era prea târziu… Iată că în România acestor ani se moare la coadă la carne.

Gheorghe Leahu

Cine a fost arhitectul Leahu

Arhitectul Gheorghe Leahu s-a născut în data de 10 mai 1932 în oraşul Chişinău. Are o bogată activitate profesională, fiind inclus între cei 28 arhitecţi români de prestigiu, creatori de patrimoniu cultural din ultimii 120 ani.

Între anii 1957-1991, Gheprghe Leahu a proiectat şi coordonat în cadrul Institutului „Proiect Bucureşti”, un impresionant număr de mari ansambluri de locuinţe, precum şi obiective istorice din zona Lipscani, în calitate de autor şi arhitect şef de secţie.

Este autor al proiectelor: Magazinul Universal „Unirea”, blocuri din ansamblul Calea Dorobanţilor, Spitalul O.R.L. „Dr. Hociotă”, extinderea Spitalului „Dr. I. Cantacuzino”, Fabrica de băuturi răcoritoare Ci-Co (astăzi Coca-Cola), Spălătoria Industrială „Nufărul” Militari, vile, case particulare, sedii de instituţii etc. Este de trei ori laureat al Premiilor Uniunii Arhitecţilor din România pentru valoarea profesională a unora dintre lucrările proiectate.

Citește și VIDEO INTERVIU | Povestea necunoscută a metroului bucureștean, spusă de inginerul ales de Ceaușescu să-l construiască: „La Gara de Nord avem o altă stație dedesubt umplută cu pământ”