INS. Peste o treime dintre români suportă cu dificultate cheltuielile curente, aproape un sfert au restanțe repetate. Cum a evoluat calitatea vieții în 2020 față de 2019

Cea mai recentă publicație a Institutului Național de Statistică, „Condițiile de viață ale populației din România în anul 2020”, apărută miercuri, detaliază modul în care s-au descurcat românii din punct de vedere financiar în anul în care pandemia de COVID-19 a dat peste cap orice previziuni economice.

Datele statistice ale INS arată o deterioare ușoară a capacității românilor de a face față cheltuielilor în 2020, față de 2019.

Astfel, peste o treime dintre gospodăriile din România (36,7%) afirmă că suportă cu dificultate sau cu mare dificultate cheltuielile curente ale vieţii, iar dacă se iau în considerare şi cele care declară o oarecare dificultate în acoperirea cheltuielilor de zi cu zi se ajunge la 78,1% din totalul gospodăriilor. Pentru una din 5 gospodării cheltuielile curente nu pun probleme deosebite, acestea fiind depăşite destul de uşor, uşor sau chiar foarte uşor, arată datele obținute prin Ancheta asupra calității vieții (ACAV), derulată în luna iunie 2020.

Cifrele sunt într-o ușoară creștere față de 2019, când 34,1% din gospării afirmau că suportă cu dificultate sau cu mare dificultate cheltuielile curente ale vieţii, iar procentul urca la 77,2%, când se luau în considerare şi cele care declară o oarecare dificultate.

Cele mai mari restanțe sunt la energie

Datele colectate de INS privind capacitatea de achitarie la timp a unor cheltuieli curente importante (întreţinerea locuinţei, rate la împrumuturi, plata utilităţilor etc.) arată că aproape un sfert din gospodării (24,5%) au prezentat restanţe repetate, cauzate în principal de situaţia financiară nesatisfăcătoare.

„Dintre plăţile pentru care s-au înregistrat restanţe în cursul anului 2020, cele mai frecvente cazuri au fost la energia electrică ṣi întreţinerea locuinţei (54,4% din gospodăriile cu restanţe fiecare), abonamentul telefonic (42,5%). Ponderi reduse s-au înregistrat la restanṭele pentru rate la împrumuturi (4,2%), explicabil prin specificul acestor tipuri de plăţi care sancţionează mai sever nerespectarea termenelor de plată, precum şi prin frecvenţa redusă a gospodăriilor care au de restituit împrumuturi”, arată datele INS.

De remarcat este aici o îmbunătățire față de 2019 când aproape o treime din gospodării (27,8%) au prezentat restanţe repetate, cauzate în principal de situaţia financiară nesatisfăcătoare.

Sunt, totuși, diferențe între cei doi ani, dacă sunt urmărite defalcat. Astfel, în 2019, restanțele la energie electrică și întreținerea locuinței erau în mai puține cazuri, dar mai mari în cazuri băncilor: cele mai frecvente cazuri au fost la energia electrică (52,9% din gospodăriile cu restanţe), întreţinerea locuinţei (50,5%) şi abonamentul telefonic (41,4%), iar ponderi reduse s-au înregistrat la restanţele pentru rate la împrumuturi (altele decât cele pentru cumpărarea locuinței), de 7,2%, explicabil prin specificul acestor tipuri de plăţi care sancţionează mai sever nerespectarea termenelor de plată, precum şi prin frecvenţa redusă a gospodăriilor care au de restituit împrumuturi, potrivit INS.

Peste 40% dintre gospodării sunt de pensionari

În mod logic, după statutul ocupaţional al capului gospodăriei se observă că gospodăriile de şomeri (categorie de persoane active) se regăsesc în situaţia cea mai dificilă, ponderea celor care nu şi-au putut plăti la timp sumele datorate fiind de 65,2%, proporţie mai mare faţǎ de celelalte categorii de gospodǎrii.

În plus, printre tipurile de gospodării care fac faţă cu dificultate sau cu mare dificultate cheltuielilor curente se numără cele conduse de femei (46,1%) sau de persoane cu vârsta de 65 ani şi peste (43,3%), precum şi gospodăriile formate din doi adulṭi cu trei sau mai mulṭi copii în întreṭinere (61,6%).

De asemenea, se regăsesc în acestă situaţie 69,4% dintre gospodăriile al căror cap are statutul ocupaţional de şomer, 53,1% dintre cele conduse de un agricultor şi 64,5% din cele conduse de alt statut.

Per ansamblu, structura gospodăriilor din România realizată în funcţie de statutul ocupaţional al capului gospodăriei arată că cele mai numeroase categorii sunt cele de pensionari (43,7%) şi de salariaţi (40,8%).

O pondere importantă o deţine ṣi categoria gospodăriilor al căror cap au statutul ocupaţional de agricultori (7,6%). Mai puţin numeroase sunt gospodăriile conduse de lucrători pe cont propriu (inclusiv patroni), de alte categorii de persoane inactive şi de şomeri (4,1%, 3,0% şi respectiv 0,8%).

„Se observă că numărul gospodăriilor conduse de salariaţi şi pensionari depăşeşte uşor patru cincimi din totalul gospodăriilor din România”, arată INS.

Care este nivelul minim de venit acceptabil? Depinde…

Specialiștii INS i-au întrebat pe români și de câți bani ar avea nevoie pentru a putea acoperi cheltuielile de zi cu zi, iar estimările au diferit mult în funcție de caracteristicile gospodăriilor.

Astfel, aproape una din cinci gospodării consideră că pot efectua cheltuielile curente cu un venit bănesc net lunar minim cuprins sub 2000 lei, iar circa un sfert dintre gospodării au nevoie de un venit net lunar situat în intervalul 2001-3000 lei, respectiv în intervalul 3001-4000 lei pentru acoperirea cheltuielilor lunare. Mai mult de una din trei dintre gospodării consideră că venitul necesar acoperirii cheltuielilor curente ar trebui să fie chiar mai mare de 4000 lei lunar.

„În general, tendinţa este de creştere a ponderii gospodăriilor care consideră că au nevoie de un venit tot mai mare pentru a face faţă cheltuielilor”, arată INS.

De remarcat este că aprecierea sub aspect bănesc a nevoilor gospodăriilor demonstrează clar diferenţele mari între condiţiile de trai ale gospodăriilor din cele două medii de rezidenţă, în special în zona grupelor extreme de venituri considerate necesare.

Astfel, dacă în mediul rural peste 26,0% dintre gospodării se încadrează în primul interval de venituri (sume de până la 2000 lei) apreciată a fi necesară pentru a face faţă cheltuielilor curente, în mediul urban, această grupă este considerată corespunzătoare într-un procent de 11,9% din gospodării.

Dintre gospodăriile urbane, peste 68,8% declară că ar avea nevoie pentru cheltuielile curente de sume care depăşesc 3000 lei lunar.

Venituri de până la 2000 lei sunt considerate necesare acoperirii cheltuielilor curente mai frecvent de către gospodăriile conduse de femei, de cei din grupa de vârstă de 65 de ani ṣi peste, de cele cu statutul ocupaţional de agricultor, precum şi de gospodăriile care nu au în componenţă copii dependenţi, conform datelor INS.