Florin Cîțu spune că o parte din subvenția la gigacalorie ar putea fi alocată municipiilor săptămâna aceasta: „Ne vom mișca foarte rapid”. Ce le-a cerut primarilor

Premierul demis Florin Cîțu a anunțat luni, 1 noiembrie, în timpul unei videoconferințe cu liderii municipiilor din România, că Guvernul va aloca foarte repede, chiar în această săptămână, o parte din subvenția la gigacalorie, dar a subliniat că este nevoie de un acord asupra principiilor de alocare a banilor, pentru a nu apărea discuții urlterioare că unele unități adminstrative primesc mai mulți bani ca altele. În total, 25 de municipii, excepând Capitala, au solicitat ajutoare de peste un miliard de lei cu această destinație, iar Executivul, demis prin moțiune de cenzură, nu poate emite ordonanțe de urgență.

În timpul discuției cu reprezentanții Asociației Municipiilor din România, transmise online de la Palatul Victoria, premierul demis a dat asigurări că Guvernul va aloca primăriilor, în această săptămână, o parte din subvenția la gigacalorie. Florin Cîțu a precizat că banii vor fi dați strict pentru subvenție, nu pentru „amenzi, pentru plăți restante”, și a solicitat edililor să agreeze un set de principii.

CONTROVERSĂAcuzațiile privind o a treia aventură a fostului CEO Nvidia amplifică speculațiile despre divorț. Soția lui Jensen Huang ar putea primi la partaj jumătate din averea sa de 140 de miliarde de dolari, devenind cel mai scump divorț din istorie

19:05

REACȚIEVictor Ponta, reacție după protestul pentru Călin Georgescu din Capitală: „Dosarele politice din România sunt o rușine și un cancer pentru țara noastră”

19:01

Cum vor fi alocați banii

„Am vrut să avem această discuție pentru că este o situație specială și, indiferent de situația politică, trebuie să venim cu soluții în momentul acesta. Și aș vrea să avem o discuție foarte onestă și transparentă despre nevoile clare. Aș vrea să împărțim – am văzut dicuțiile pe care le-ați avut cu Ministerul Finanțelor – aceste nevoi până la finalul anului și după aceea în prima parte a anului viitor, până în aprilie. Pentru că o să facem aceste alocări împreună cu unele alocări pentru Ministerul Sănătății și vreau să am o situație reală”, a afirmat Florin Cîțu.

„Știu că e o situația excepțională, dar aș vrea să profităm de această situație și să discutăm puțin și de un plan pe termen mediu și poate mai lung, cum putem să folosim această situație pentru că – ok, acum vom rezolva situația asta punctuală, vom subvenționa o parte din gigacalorie din banii de la buget, vedem sumele exacte, pe asta vom mai discuta, dar asta nu e o soluție pentru termen lung, pentru că nu ajută dacă anul viitor ne aflăm în același loc”, a spus premierul demis Florin Cîțu.

Premierul demis a făcut astfel apel la primarii municipiilor să se gândească împreună la un plan pe termen lung, inclusiv variante de investiții.

„Referitor la sume, eu am văzut situația – nu am primit, am cerut și situația soldului fiecărei localități care a cerut, să fiu mai pragmatic – dar, așa, ca orizont de timp, să știți ne vom mișca foarte rapid. Cred că în această săptămână vom aloca o parte din sume. Am văzut la Timișoara, la Iași și mai sunt două-trei unde mi se par sumele puțin mai mari. Aș vrea să agreem niște principii: pentrOu ce facem această alocare din bugetul de fondul de rezervă, din bugetul de stat? O facem pentru a susține subvenția la gigacalorie, nu pentru amenzi, pentru plăți restante și așa mai departe. Nu o vom face. Vom face pentru a susține o parte din subvenția pentru gigacalorie, pentru a trece în această iarnă și a vă ajuta să treceți peste această perioadă”, a spus premierul demis.

De amintit că, de exemplu, societatea de termoficare din Timișoara a fost amendată de Administrația Fondului pentru Mediu, în mai, cu aproape 107 milioane de lei – aproximativ 21 de milioane de euro, pentru că nu a cumpărat certificatele de CO2, conform legii.

„Vreau să fi clar dacă cădem de acord asupra principiilor, după aceea o să fie lucrurile mult mai simple. Putem să discutăm – nu știu – cât să dăm pentru fiecare gospodărie? Avem o sumă, x, pe care o alocăm din fondul de rezervă, sunt nu știu câte, y, familii care vor beneficia, împărțim suma la numărul de familii și atunci poate să fie echitabil. Deci sunt mai multe variante, dar vreau să agreem principiile pe care le vom folosi pentru alocarea acestor sume ca să nu avem după aceea discuții că la un UAT (unitate administrativ-teriorială – n.r.) se duc mai mulți bani decât la altul și profitîm de situația pe care o avem”, a conchis Florin Cîțu.

Timișoara, cea mai mare sumă cerută de la buget

Asociația Municipiilor din România a trimis un document către Ministerul de Finanțe în care prezintă sumele de care au nevoie 25 de municipii, pentru a acoperi factura la încălzire prin sistemul centralizat, conform unui document obținut de Europa Liberă.

Datele publicate de Europa Liberă, în 26 octombrie, arată că suma necesară pentru a depăși iarna (octombrie 2021 – aprilie 2022) este de 1,8 miliarde de lei, din care primarii pot susține doar o mică parte. În urma centralizării datelor, s-a constatat că 1,27 miliarde de lei ar trebui să vină de la bugetul central.

Printre municipiile care solicită cele mai mari sume de la bugetul central se numără: Timișoara, unde E.ON a sistat, marți, furnizarea gazelor, din cauza datoriilor istorice ale societății de termoficare Colterm, Iași, Ploiești, Oradea și Constanța.

În ceea ce privește Bucureștiul, Primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, a declarat, vineri, într-o conferință de presă, că nu știe în prezent cât vor plăti bucureștenii pentru căldură în acest an, însă, a precizat că Primăria Capitalei ar putea plăti până la 200 de milioane în plus față de subvenția anuală, care este de 950 de milioane de lei.

De amintit că premierul demis Florin Cîțu a declarat, joi, că se pot aloca resurse financiare comunităților locale și în această fază a Guvernului, care, fără puteri depline nu poate emite ordonanțe de urgență, și se vor aloca, dar este, pe de altă parte, important ca și autoritățile locale să facă eforturi să reducă cheltuielile, așa cum s-a făcut la nivel central.

Documentul transmis de AMR Ministerului Finanțelor / Sursa: Europa Liberă