Long COVID, o nouă provocare pentru medici și bolnavi: 80% dintre bolnavi rămân cu simptome pe termen lung

Long COVID este o nouă afecţiune despre care vorbeşte şi Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Chiar dacă virusul dispare din organism, în urma lui rămân o mulțime de sechele. Medicii din România spun că 80% dintre bolnavi rămân cu simptome pe termen lung. În aceste condiții, recuperarea post-COVID devine noua povară pentru toate sistemele de sănătate din lume.

Sunt țări care deja au deschis centre speciale pentru recuperarea pacienților trecuți prin boală. Israelul este un astfel de exemplu. Medicii israelieni veniți în România să ofere asistență au explicat pentru Digi24 cât de complexă este recuperarea post-COVID.

RĂZBOI Atac masiv cu drone în Rusia: incendii uriașe la o rafinărie Rosneft și un centru logistic Ozon de 75.000 mp

10:32

EMISIUNI Ilie Dobre comentează LIVE pe ProSport.ro meciul Steaua – C.S.C. Dumbrăvița, duminică, 23 august 2026, de la ora 11:00

10:25

Doru are 59 de ani şi este internat la Institutul „Marius Nasta” de mai bine de o lună. A stat prea mult acasă cu simptome, nu a vrut să facă vaccinul anti-COVID şi starea lui s-a înrăutăţit treptat. Medicii au fost nevoiţi să-l intubeze timp de o săptămână.

El face parte din categoria pacienţilor cu long COVID, adică are nevoie de recuperare, în primul rând pentru musculatură şi respiraţie.

Medic: Long COVID este o prelungire a agravării bolii, uneori până la exitus

„Este o bicicleta pentru recuperare. Este necesară, pentru că pacienții care stau săptămâni întregi imobilizati la pat au atrofie musculară totală, a întregii musculaturi”, explică Genoveva Cadar, medic ATI.

Recuperarea post-COVID se face de multe ori în secţiile non-Covid. Chiar dacă nu mai au virusul, sunt pacienţi care rămân cu traume mari în organism.

„Peste 80% din pacienți, zilnic, din secția non-covid sunt, de fapt, pacienți long covid, adică pacienți care nu și-au terminat evoluția bolii în cele 15 zile de internare anterioară și care continuă în forme grave, critice, la noi în secția non-covid”, spune doctorița Genoveva Cadar.

În secția de terapie intensivă non-covid sunt în acest moment 12 pacienți. Zece dintre ei sunt veniți din ATI covid pentru că în continuare nu s-au recuperat. Însă, după 15 zile, nu mai sunt considerați contagioși și sunt mutați în această secție.

„Așa-zisul long covid, inițial nu asta însemna, însemna doar o recuperare foarte lentă, dar acum această recuperare foarte lentă de fapt a devenit o prelungire a agravării bolii, uneori până la exitus”, spune Genoveva Cadar.

Căderea părului, constatată la un sfert dintre pacienții COVID

„Simptomatologia variază, de la simptome relativ ușoare, adică de oboseală, după trecerea prin boală, dureri musculare, dureri de cap, pierderea părului – părul, la 25% din pacienții care au trecut prin COVID se observă post-COVID o pierdere a părului -, chiar simptomatologie severă, cardiacă, neurologică, renală și respiratorie”, explică dr. Beatrice Mahler, managerul Institutului „Marius Nasta”.

Toți acești pacienți au nevoie de recuperare pentru toate organele afectate, dar şi de recuperare psihologică. Sub supraveghere medicală.

„E groaznic. Foarte mulți dintre acești pacienți care au rămas singuri în această perioada, poate și prin decesul unor membri ai familiei, au nevoie de suport și kinetoterapeutic, și psihologic. Sfatul este să facă exercițiu fizic atât cât se poate, adică să forțeze oarecum plămânul să lucreze la capacitate maximă pentru a recupera din alveolele colavate, pentru că acestea în timp să nu se fibrozeze”, explică dr. Genoveva Cadar.

Fibroza este cunoscută medicilor de foarte mult timp, dar COVID a transformat radical evoluția acestei afecțiuni pulmonare.

„Fibroză înseamnă formarea unui țesut cicatricial, dacă vreți, care îngroașă foarte mult membrana alveolo-capilară, adică distanța dintre interiorul alveolei, unde se află oxigenul, și vasul de sânge unde trebuie să ajungă oxigenul. Fibroza clasică se formează în ani și chiar zeci de ani. Aici vorbim de o fibroză care se transformă în săptămâni și cu o evoluție extrem de rapidă care, practic, nu poate fi împiedicată cu niciun tratament”, explică dr. Genoveva Cadar.

„Peste 95% din plămân este afectat. Noi considerăm asta o forma critică. O să rămână, din păcate, cu sechele foarte extinse”, explică un medic arătând pe computer tomografiile unui pacient.

Simptomele post COVID necesită îngrijire complexă. Tratarea lor reprezintă o nouă povară, dar și o provocare pentru sistemele medicale din întreaga lume.

„În Israel, toate spitalele mari au o unitate post-covid unde există psihologi, neurologi, asistenți sociali pentru a ajuta oamenii să se readapteze la noua lor viață. Unii dintre ei nu pot merge, alții nu pot respira bine, unii și-au pierdut locul de muncă și nu pot lucra, așa că avem o disciplină multiplă, abordăm reabilitarea pacienților și este o povară mare pentru sistemul de sănătate din orice țară”, spune Mark Romain, medic de terapie intensivă din Israel.

România are deocamdată doar două centre pentru recuperarea post COVID – la Insitutul „Marius Nasta” din Capitală şi la Spitalul de Boli Infecţioase din Timişoara.