Comisia Europeană a transferat prefinațarea de 1,8 miliarde de euro prin PNRR. Ursula von der Leyen: „Vom fi alături de România”. Unde vor ajunge banii

Comisia Europeană a transferat României joi, 2 decembrie, României 1,8 miliarde euro, care reprezintă prefinanțarea, respectiv echivalentul a 13 % din totalul de granturi alocate țării în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR).

Reprezentanța Comisiei Europene în România a anunțat, joi, că plata de prefinanțare transmisă României va sprijini demararea implementării măsurilor de investiții și de reformă cuprinse în Planul de redresare și reziliență al României (PNRR).

România beneficiază prin PNRR de aproximativ 29,18 miliarde de euro, dintre care 14,24 miliarde de euro grant și restul împrumut. Acesta a fost aprobat de Comisia Europeană în 27 septembrie, iar de Consiliul UE, în 28 octombrie.

„Plata de astăzi a fost efectuată ca urmare a succesului primelor operațiuni de împrumut derulate în cadrul instrumentului NextGenerationEU. Până la sfârșitul anului, Comisia intenționează să mobilizeze până la 80 de miliarde de euro sub formă de finanțare pe termen lung, care va fi completată cu titluri pe termen scurt („EU-Bills”), pentru a finanța primele plăți planificate în favoarea statelor membre în cadrul NextGenerationEU”, au transmis, joi, reprezentații Comisiei.

Potrivit Comisiei, Mecanismul de redresare și reziliență se află în centrul instrumentului NextGenerationEU, care va furniza 800 de miliarde de euro (în prețuri curente) pentru a sprijini investițiile și reformele în toate statele membre. „Planul României face parte din răspunsul fără precedent oferit de UE pentru a ieși mai puternică din criza provocată de pandemia de COVID-19, pentru a promova tranziția verde și tranziția digitală și pentru a consolida reziliența și coeziunea în societățile noastre”, se arată în comunicatul transmis.

„PNRR este un model pentru un viitor mai prosper și mai durabil”

„Mă bucur că România primește prima tranșă de 1,8 miliarde de euro în cadrul NextGenerationEU. Acesta este un pas important pentru implementarea măsurilor cuprinse în planul de redresare și reziliență al României, în valoare de 29,2 miliarde de euro. Salut reformele și investițiile care facilitează dubla tranziție verde și digitală. Fondurile europene vor contribui la modernizarea sistemului de sănătate și la consolidarea administrației publice din România. Vom fi alături de România pentru a ne asigura că cetățenii săi beneficiază pe deplin de acest plan”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Johannes Hahn, comisarul pentru buget și administrație, a subliniat că fondurile instrumentului NextGenerationEU, mobilizate pe piața financiară, continuă să sprijine tranziția digitală și tranziția verde în statele membre ale UE, astfel cum o arată astăzi prefinanțarea plătită României. „Sunt sigur că cetățenii, întreprinderile și societatea în ansamblu din România vor profita de aceste investiții și proiecte transformatoare”, a spus Johannes Hahn.

Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie, consideră că această zi marchează un pas important pentru redresarea României. „Planul de redresare și reziliență al României este un model pentru un viitor mai prosper și mai durabil pentru această țară, atât din punctul de vedere al mediului, cât și din punct de vedere social. Este un plan amplu, atât în ceea ce privește finanțarea, cât și reformele și investițiile ambițioase care urmează să fie puse în aplicare în următorii ani. Comisia Europeană va sprijini autoritățile române în cadrul eforturilor de îndeplinire a acestor angajamente, care, dacă vor fi realizate cu succes, vor aduce beneficii uriașe cetățenilor și întreprinderilor din România”, a afirmat Paolo Gentiloni

Principalele proiecte transformatoare de investiții și de reformă

Comisia Europeană notează, în comunicatul transmis joi, că, în România, Mecanismul de redresare și reziliență finanțează investiții și reforme care se preconizează că vor transforma profund economia și societatea acestei țări. Printre măsurile notabile se numără, conform reprezentanților CE:

• Asigurarea tranziției către o economie verde:

Planul României prevede investiții de 3,9 miliarde de euro în modernizarea infrastructurii feroviare, inclusiv a căilor ferate și a materialului rulant electrificate sau cu emisii zero.

Potrivit Comisiei, 2,7 miliarde de euro vor fi investite în renovarea eficientă din punct de vedere energetic și renovarea seismică a clădirilor multifamiliale și publice, ceea ce va aduce beneficii pentru mediu și va reduce facturile la energie ale gospodăriilor. Astfel, valul de renovări va spori rezistența clădirilor la seisme și le va face mai accesibile pentru persoanele cu handicap și persoanele în vârstă.

„Reformele și investițiile în valoare de 855 de milioane de euro vor sprijini producția de energie curată prin eliminarea treptată a producției de cărbune și lignit și prin utilizarea surselor regenerabile de energie și a hidrogenului. În plus, planul include măsuri de protecție a biodiversității și a mediului axate pe împădurire, reîmpădurire și pepiniere forestiere, precum și alte măsuri privind biodiversitatea pentru reconstrucție ecologică și protecția speciilor, cu investiții în valoare de 1,1 miliarde de euro”, se arată în comunicatul Comisiei.

• Sprijinirea tranziției digitale:

PNRR prevede 1,5 miliarde de euro pentru digitalizarea administrației publice în domenii-cheie precum justiția, ocuparea forței de muncă și protecția socială, mediul, gestionarea funcției publice și dezvoltarea competențelor, achizițiile publice, securitatea cibernetică, fiscalitatea și vama, cu construirea simultană a unei infrastructuri guvernamentale securizate de tip cloud și eliberarea de cărți de identitate electronice pentru 8,5 milioane de români.

Sunt prevăzute în plan investiții de 470 de milioane de euro pentru dezvoltarea unui sistem integrat de e-sănătate, care să conecteze peste 25 000 de furnizori de asistență medicală și sisteme de telemedicină. În plus, și pe zona de digitalizare a educației 881 de milioane euro vor fi alocate în vederea îmbunătățirii competențelor pedagogice digitale, precum și a conținutului educațional și a echipamentelor digitale.

• Consolidarea rezilienței economice și sociale:

„Planul va sprijini un proces decizional mai bun și sustenabilitatea fiscală prin intermediul unui cadru bugetar consolidat, al unor reforme ale administrației fiscale și ale cadrului fiscal, al unei reforme a sistemului de pensii și al unui control mai bun al cheltuielilor”, a transmis Comisia.

Astfel, arată Comisia, planul va îmbunătăți mediul de afaceri prin măsuri de consolidare a independenței sistemului judiciar și de îmbunătățire a calității și eficienței acestuia, intensificând combaterea corupției și sprijinind un sistem decizional previzibil, informat și participativ.

PNRR va contribui totodată la consolidarea rezilienței sistemului de sănătate prin investiții de 2 miliarde de euro în infrastructuri spitalicești moderne și va îmbunătăți sistemul educațional prin măsuri cuprinzătoare care să vizeze toate nivelurile de învățământ. „În plus, reforma venitului minim de incluziune va simplifica și va îmbunătăți sprijinul social pentru persoanele cele mai vulnerabile, creând în același timp stimulente pentru ocuparea forței de muncă și formare profesională”, se arată în comunicat.

Nu în ultimul rând, PNRR  va sprijini coeziunea teritorială și socială prin dezvoltarea, modernizarea și decarbonizarea transportului rutier și prin îmbunătățirea siguranței rutiere, prin reforme și investiții în valoare de 3,9 miliarde de euro.

Cum este structurat PNRR

Potrivit Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, până la sfârșitul anului, România va beneficia de o prefinanțare de 3,793 miliarde euro, iar în cursul anului 2022 de o finanțare de aproximativ 6,171 miliarde euro, în ambele tranșe, prin Mecanismul de Redresare și Reziliență.

Banii se vor acorda în tranșe, în funcție de îndeplinirea unor obiective, numite jaloane și ținte. În total, sunt 507 de jaloane și ținte care trebuie realizate până la 31 august 2026.

Planul Național de Redresare și Reziliență este structurat pe cei 6 piloni prevăzuți de Regulamentul Mecanismului de Redresare și Reziliență și împărțit în 15 componente, astfel încât să acopere nevoile României și să urmărească concomitent prioritățile Comisiei Europene. Cei șase piloni sunt: tranziția verde, transformarea digitală, creștere inteligentă, coeziune socială și teritorială, sănătate și reziliență economică, socială și instituțională, politici pentru generația următoare, copii și tineri.

Versiunea extinsă a PNRR, însemnând peste 70 de documente, poate fi consultată pe pagina oficială a MIPE dedicată PNRR.