Premierul Nicolae Ciucă: „Nu garantez că intrăm în Schengen în 2022”. Care este stadiul negocierilor

Integrarea României în spațiul Schengen, care ar urma să elimine controalele la frontierele interne și să sporească astfel libertatea de mișcare a românilor, în calitate de cetățeni ai Uniunii Europene, rămâne în continuare un deziderat, la zece ani de la momentul în care s-a recunoscut că țara noastră este pregătită, iar noul premier, Nicolae Ciucă susține că nu garantează că România va fi în Schengen în 2022, deoarece decizia nu este la București, arară o analiză realizată de Europa Liberă.

Premierul Nicolae Ciucă a declarat că nu poate garanta că integrarea în Schengen se va realiza în 2022, dar că își poate propune o astfel de țintă de traseu.

UTILE Singurul mod în care ar trebui să depozitezi uleiul de măsline, pentru a rămâne proaspăt, potrivit fermierilor

15:02

CONTROVERSĂ PSD cere USR să-l revoce pe „pensionarul special Salvador Caragea de la conducerea Uzinei Mecanice Sadu”

14:58

„Voi face tot ce este necesar astfel încât România să își îndeplinească acest deziderat pentru a intra în Schengen și vom întreprinde toate măsurile să clarificăm aceste linii pe care România le mai are de îndeplini pentru a putea beneficia de acest statut”, a spus premierul, într-o declarație în exclusivitate pentru Europa Liberă.

Declarația vine după ce, înainte de învestirea actululul Guvern PNL – PSD – UDMR, președintele Klaus Iohannis reitera, cu ocazia participării, în 21-22 octombrie 2021, la reuniunea Consiliului European de la Bruxelles, solicitarea țării noastre de a deveni cât mai curând membru al Spațiului Schengen, acest obiectiv fiind unul strategic, nu numai pentru România, dar și pentru întreaga Uniune, conform unui comunicat al Admnistrației Prezidențiale.

Șeful statului a arătat că „în cei peste 10 ani de când România ar fi trebuit să devină parte a spațiului Schengen, țara a acţionat de facto ca un stat membru Schengen, responsabil și eficient”, potrivit sursei citate.

O nouă reuniune a Consiliului European, la care partipă liderul de la Palatul Cotroceni, este programată pentru joi, 16 decembrie, la Bruxelles. Pentru pregătirea acesteia, Klaus Iohannis a avut luni, 13 decembrie, o videoconferință cu președintele Consiliului European, Charles Michel, și un grup de lideri europeni.

Klaus Iohannis, în videoconferință cu președintele Consiliului European, Charles Michel. și lideri europeni / Sursa: Administrația Prezidențială

Lucian Bode: „Decizia trenează este nejustificat și nefiresc”

Analiza publicației Europa Liberă include și punctul de vedere al Ministrului Afacerilor Interne, respectiv al liberalului Lucian Bode, precum și al eurparlamentarului PNL Rareș Bogdan, dar și al liderului principalului partener la guvernare, Marcel Ciolacu (PSD), și al liderilor din opoziție, USR și AUR.

Lucian Bode a precizat că România îndeplinește „toate condițiile pentru aderarea la spațiul Schengen de 11 ani și implementează exemplar legislația specifică”, fără a beneficia însă de statutul de stat membru Schengen. „Trebuie să spunem lucrurilor pe nume, pentru că ne lovim în continuare de o abordare de tip țintă în mișcare. Știm că este o decizie politică, în fond. Însă faptul că decizia trenează este nejustificat și nefiresc și nu face decât să mențină fragmentări în buna funcționare a spațiului Schengen”, a fost poziția ministrului de Interne pentru Europa Liberă.

Ministrul de Interne a adăugat că, în întâlnirile cu oficialii europeni, a cerut mai multă predictibilitate și pași concreți spre definirea aderării României la spațiul Schengen.

Totuși, în timp ce România este pe lista de așteptare, Croația a primit undă verde din partea oficialilor europeni pentru a intra în rândul statelor Schengen. În acest context, europarlamentarul Rareș Bogdan spune că va trimite scrisori tuturor șefilor de stat și guvern pentru a afla care este explicația blocajului politic. „Ce se ascunde aici? Cine și de ce judecă discreționar, cu dublă măsură? Această situația este intolerabilă. Voi ridica problema în plenul de la Strasbourg. Salut votul din Consiliu dat în unanimitate pentru intrarea Croației, membră a UE din 2013, în spațiul Schengen, dar mă întreb ce se întâmplă cu românii”, a spus șeful delegației PNL din Parlamentul European.

Eurodeputatul liberal a reamintit că România a îndeplinit toate criteriile pentru a face parte din Schengen, dar „drepturile au rămas doar pe hârtie”.

În ceea ce privește pozița PSD, președintele Marcel Ciolacu a transmis scurt solicitării publicației „Vorbiți cu ministrul de Interne, ministrul de Interne se ocupă de Schengen, eu sunt președintele Camerei Deputaților, nu sunt în Guvern”. Nici fostul premier, Sorin Grindeanu, actual vicepremier, nu a răspuns mesajelor legate de spațiul Schengen.

Potrivit sursei citate, în epoca Dragnea, ratarea țintei Schengen a fost motivată prin legătură cu faptul că România refuză să vândă portul Constanța către Olanda.

Dacian Cioloș: „România e pregătită să adere”

Liderul Uniunii Salvați România, Dacian Cioloș, actual europarlamentar, a identificat problema României ca fiind atacul la justiție din epoca Dragnea care a blocat ridicarea MCV-ului. „Când am fost premier, pregătisem terenul. Dacă în 2017 continuam implementarea reformelor în justiție, puteam scăpa de MCV și odată eliminat MCV puteam finaliza procesul de aderare la spațiul Schengen”, a declarat Dacian Cioloș, pentru Europa Liberă.

Potrivit lui Dacian Cioloș „România este departe” să finalizeze reformele în justiție după venirea PSD la putere. „Aderarea la spațiul Schengen e o decizie politică. Punct. România e pregătită să adere. Avem trei state membre care au blocat aderarea la spațiul Schengen: Germania, Franța, Olanda. Ni s-a spus foarte clar: încheiați MCV-ul și în momentul acela începem discuția la spațiul Schengen. Eu am avut, în 2016 ca premier, discuții foarte clare cu cancelarul Merkel, președintele Hollande și premierul Rutte și asta convenisem: încheiem MCV-ul, după care discutasem ca la câteva luni după încheiere MCV să intrăm cu spațiul aerian în Schengen și apoi la alte câteva luni și în spațiul Schengen terestru”, a dezvăluit Dacian Cioloș.

Liderul USR a evitat să spună dacă președintele Iohannis are o vină pentru că România nu se află în spațiul Schengen, în schimb George Simion, co-președintele Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) consideră că șeful statului este vinovatul principal, care a avut o atitudine „obedientă față de Bruxelles și Washington”.

„Asta e politica noastră externă, să stăm obedienți și să primim firimituri. Dacă ești slugă, ești tratat ca o slugă, iar, din păcate, asta este politica noastră externă”, a afirmat George Simion, care crede că, deși România face parte din mai multe alianțe, nu este tratată ca un aliat.

„Dacă ne-am pus direct în rolul de slugă, nu este vina partenerilor Occidentali că ne tratează ca atare. Nu suntem în Schengen pentru că nu avem conducători”, a susținut liderul AUR, pentru Europa Liberă.

Cine face parte din spațiul Shengen

Zona Schengen și cooperarea între statele membre se întemeiază pe Acordul Schengen, semnat la 14 iunie 1985 între Republica Federală Germania, Franța, Belgia, Luxemburg și Olanda, privind eliminarea controalelor la frontierele lor comune.

La 19 iunie 1990 a fost elaborată și semnată Convenția de punere în aplicare a Acordului Schengen, prin care au fost eliminate controalele la frontierele interne ale statelor semnatare și crearea unei singure frontiere externe, unde controalele de imigrare pentru spațiul Schengen se efectuează în conformitate cu normele comune ale statelor membre.

Spațiul Schengen este o zonă de liberă circulație a persoanelor care este formată din 26 de state membre, ultimul stat care a aderat fiind Principatul Liechtenstein (19 decembrie 2011).

În prezent, 26 state europene sunt membre cu drepturi depline în Acordul Schengen: Belgia, Italia, Danemarca, Franţa, Portugalia, Suedia, Germania, Spania, Finlanda, Luxemburg, Grecia, Islanda, Olanda, Austria, Norvegia, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia, Ungaria, Elveția și Liechtenstein.

Conform surselor oficiale, la 9 iunie 2011, în cadrul reuniunii Consiliul Justiție și Afaceri Interne au fost aprobate Concluziile Consiliului cu privire la finalizarea procesului de evaluare a stadiului de pregătire a României și Bulgariei pentru aplicarea integrală a prevederilor acquis-ului Schengen, care a reprezentat o recunoaștere oficială din partea tuturor statelor membre a îndeplinirii condițiilor pentru aderare.