Va fi impozitată creşterea voluntară cu 200 de lei a salariului minim? Documentul oficial de la Ministerul Finanțelor

Ministerul Finanţelor a publicat în transparență decizională proiectul de ordonanță de urgență necesar pentru crearea cadrului legal pentru implementarea pachetului de măsuri de la nivel guvernamental „Sprijin pentru România”, în speță măsura „200 de lei în plus pentru salariul minim”.

Ministerul Finanțelor propune în proiectul de act normativ „creşterea voluntară scutită de taxe” cu 200 de lei a salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată – prevăzut în Hotărârea Guvernului nr. 1071/2021 – fără a include sporuri şi alte adaosuri, care este de 2.550 lei lunar.

Ministerul Finanțelor propune neimpozitarea şi neincluderea în baza de calcul al contribuţiilor sociale obligatorii a sumei de 200 lei/lună, reprezentând venituri din salarii și asimilate salariilor, în cazul creșterii voluntare a salariului de bază, prevăzut în contractul individual de muncă.

EXTERNE Parlamentul iranian a aprobat ÎNCHIDEREA strâmtorii Ormuz. Decizia finală este a Consiliului de Securitate

00:01

politica Dragoş Anastasiu: „Încercăm acest stil de BUSINESS privat în procesul de reformă a statului. Nu va fi ușor”

23:33

Conform ministrului Muncii, Marius Budăi, peste 2,3 milioane de români vor beneficia de pachetul de măsuri denumit „Sprijin pentru România” care cuprinde pe lângă categoria pensionarilor și categorii vulnerabile, precum persoanele cu dizabilități, copiii din centrele de plasamente și alte categorii populaționale vulnerabile.

Care sunt argumentele inițiatorilor

„Având în vedere situaţia de vulnerabilitate a persoanelor al căror salariu de bază lunar corespunzător locului de muncă ocupat, realizat în baza contractului individual de muncă, este la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, determinată de creșterea preţurilor la energie electrică, gaze naturale, combustibili și la produse alimentare precum și efectele sociale provocate de aceste creșteri, ce conduc la creșterea riscului de scădere a nivelului de trai al acestora, se impune adoptarea unor măsuri de compensare a efectelor sociale negative. Nepromovarea măsurii ar avea consecinţe negative, în sensul în care ar crește vulnerabilitatea persoanelor cu venituri reduse din salarii”, se arată în nota de fundamentare.

Documentul citat arată că regimul fiscal derogatoriu se aplică, începând cu data de 1 iunie 2022, pentru suma rezultată din majorarea salariului de bază de la nivelul salariului de bază minim brut pe Țară garantat în plată, prevăzut în Hotărârea Guvernului nr. 1071/2021 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, respectiv 2.550 lei lunar, fără a include sporuri şi alte adaosuri, la suma de 2.750 lei lunar.

De această măsură vor beneficia şi persoanele nou angajate în perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă şi până la 31 decembrie 2022, inclusiv, pentru care nivelul salariului de bază lunar brut stabilit potrivit contractului individual de muncă, fără a include sporuri şi alte adaosuri, este de 2.750 de lei.

Conform propunerii Ministerului Finanțelor – are trebuie adiptată de Guvern pentru a intra în vigoare, reglementările sunt aplicabile, în perioada în care salariul majorat/de încadrare, după caz, este menţinut la nivelul de 2.750 lei, pentru veniturile din salarii și asimilate salariilor aferente perioadei 01 iunie – 31 decembrie 2022, inclusiv, și se acordă proporţional cu perioada din lună în care salariaţii au beneficiat de majorarea salarială, respectiv proporţional cu perioada din lună în care salariaţii sunt încadraţi în muncă la nivelul salariului de 2.750 de lei.

Aceste prevederi nu vor fi aplicabile personalului salarizat potrivit prevederilor Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, arată nota de fundamentare.

Prevederi mai stricte pentru declararea serviciilor poștale

Actul normativ propus de Ministerul Finanțelor aduce o serie de schimbări privind serviciile poștale în contextul creșterii comerțului electronic.

„Luând în considerare relaţia de complementaritate dintre serviciile poștale contra ramburs și dezvoltarea exponenţială a comerţului online din ultimii ani, considerăm că se impune completarea art.59 cu o prevedere prin care furnizorul de servicii poștale de trimitere contra ramburs să fie obligat să furnizeze organului fiscal central, periodic, informaţii referitoare la trimiterile poștale pentru care destinatarul achită expeditorului, prin intermediul reţelei poștale, contravaloarea bunului care face obiectul trimiterii poștale înregistrate”, se arată în document.

Conform cifrelor citate, Asociaţia română a Magazinelor Online (ARMO), GPeC și ale principalilor jucători din domeniu au estimat că sectorul e-commerce românesc a atins pragul de 6,2 miliarde de euro la finalul anului 2021, cu aproximativ 10% mai mult decât în anul 2020 când valoarea comerţului online a fost estimată la 5,6 miliarde de euro. Valoarea de 6,2 miliarde de euro pentru sectorul e-commerce românesc la nivelul anului 2021 face referire la toate tranzacţiile generate din România atât de către comercianţii autohtoni, precum și de către magazinele online din afara graniţelor ţării și reprezintă strict segmentul e-tail, adică produsele fizice (tangibile) care au fost cumpărate prin internet.

În acest context, administrarea fiscală a activităţilor din sectorul comerţului electronic necesită o abordare diferită faţă de cea reglementată prin procedurile uzitate în mod curent, aspect ce rezultă din specificul acestui tip de comerţ, respectiv:

• absenţa unei locaţii fizice pentru derularea tranzacţiilor, ceea ce face dificilă identificarea jurisdicţiei fiscale;
• utilizarea unor metode de plată variate (ramburs, plăţi online, criptomonede, etc).

Astfel, principalele riscuri asociate ale comerţului electronic sunt:

• neînregistrarea fiscală și nedeclararea veniturilor;
• anonimitatea: comercianţii pot construi un site sau un cont pe o platformă de vânzări fără să fie obligaţi să furnizeze foarte multe informaţii despre ei înșiși;
• avantaje concurenţiale incorecte;
• vânzarea de produse ilegale/contrafăcute și/sau introducerea în circuitul comercial a unor produse care nu au provenienţă legală (nu există documente justificative sau există documente care nu atestă provenienţa reală)

Proiect OUG modif lege 207 cfp_04052022 by Gandul.info on Scribd

Autor

Madalina Prundea

Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul ... vezi toate articolele