Emmanuel Macron a numit-o pe Elisabeth Borne în funcţia de prim-ministru al Franței. Decizia are loc după ce premierul francez Jean Castex și-a dat demisia

Emmanuel Macron a desemnat-o pe Elisabeth Borne să formeze și să conducă noul guvern al Franței. Anunțul are loc după ce premierul francez Jean Castex și-a prezentat luni demisia.

Premierul francez Jean Castex şi-a înmânat luni demisia preşedintelui Emmanuel Macron, deschizând, astfel, calea pentru remanierea mult aşteptată a Guvernului Franței.

După realegerea sa în funcție în luna aprilie, liderul francez a declarat că are nevoie de un cabinet mai „concentrat”, cu mai puțini miniștri. De asemenea, Macron a mai precizat și că dorește în fruntea guvernului o persoană apropiată de politicile ecologiste și sociale.

EXCLUSIV Ce se întâmplă, în închisoare, cu autorii masacrului de la Urziceni. Criminalii se așteaptă la ce este mai rău

05:00

CONTROVERSĂ Primarul PNL din Cernavodă organizează un „festival” cu lumini și kilowați „fără număr” în plină criză energetică.Edilul tocmai a ieșit din închisoare

00:47

După demisia lui Jean Castex, președintele francez a desemnat-o pe Elisabeth Borne să formeze și să conducă noul guvern al Franței. Castex ar urmă să-i predea formal cabinetul luni, 16 mai, în jurul orei 20.00.

Anterior, aliați ai liderului de la Palatul Élysée au declarat că Macron va numi, cel mai probabil, în funcția de premier o femeie. Elisabeth Borne este a doua femeie care ocupă această funcţie în ultimii 30 de ani, precizează ziare.com.

Edith Cresson a ocupat pentru scurt timp funcția în timpul președinției socialistului François Mitterrand la începutul anilor 1990.

Borne a ocupat funcția de ministru al Mediului în 2019, promovând politice ecologiste, precum dezvoltarea infrastructurii dedicate bicicletelor. Ulterior, ea a preluat apoi conducerea Ministerului Muncii şi a supravegheat negocierile cu sindicatele, care au dus la reducerea ajutoarelor de şomaj pentru oamenii care îşi căutau loc de muncă.

Emmanuel Macron vrea să dovedească că a înţeles frustrările alegătorilor exprimate prin prezenţa scăzută la urne şi voturile în favoarea extremei-dreapta şi extremei-stânga.