Ministerul Justiției face precizări, după ce legile Justiției au fost criticate dur de asociațiile profesionale ale magistraților: „Este obiectiv imposibil de întrunit un consens”

Ministerul Justiției face o serie de precizări legate de „punctele de vedere exprimate în mass media în legătură cu proiectele legilor Justiției” într-un comunicat publicat joi. 

Clarificările vin după ce trei asociaţii ale magistraţilor au criticat dur proiectele legilor Justiţiei, publicate pe 21 iulie de Ministerul Justiţiei, susţinând că „menţin aceleaşi dispoziţii retrograde şi nocive criticate de organismele internaţionale”. Într-un comunicat de presă transmis marţi, 26 iulie, cele trei asociaţii profesionale ale magistraţilor – Asociaţia Forumul Judecătorilor din România, Asociaţia Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor şi Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie – susţin că proiectele legilor justiţiei sunt practic actualele legi în vigoare, cu unele modificări, fiind cu totul diferite faţă de variantele prezentate şi asumate în faţa Comisiei Europene, potrivit Agerpres.

Precizările Ministerului Justiției

În legătură cu punctele de vedere exprimate în mass media în legătură cu proiectele legilor Justiției, Ministerul Justiției face următoarele precizări într-un comunicat de presă publicat pe pagina instituției:

SPORT Ce mesaj a postat pilotul Adrian Rus „Sinner” cu câteva săptămâni înainte să moară: „Mă gândesc la faptul că trebuie să mă retrag…”

12:23

FLASH NEWS Taifunul Bavi paralizează China și Taiwan. 3.000 zboruri, anulate sau întârziate. Milioane de oameni, evacuați

12:23

„1. În legătură cu momentul inițierii procedurii de avizare de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

După cum a fost repetat precizat, Ministerul Justiției a reinițiat pregătirea proiectelor în ianuarie 2022, legile fiind puse în dezbatere publică inițial în 2020, septembrie. Ministerul Justiției a fost pregătit să inițieze procedurile de avizare la nivelul CSM încă din luna aprilie a anului curent și ulterior în luna mai, după consultări cu Comisia Europeană. În urma numeroaselor semnale primite inclusiv din partea asociațiilor profesionale ale judecătorilor și procurorilor, Ministerul a prelungit calendarul de dezbateri publice pentru a analiza amendamentele primite în cursul lunii mai din partea sistemului judiciar și a societății civile. Avizarea ministerială a fost efectuată cu celeritate și promptitudine din partea celorlalte ministere, pe parcursul a 3 – 4 zile, în luna iulie. Prin urmare, momentul inițierii procedurii de avizare la CSM a fost consecința logică și directă a prelungirii dezbaterilor publice, tocmai în urma semnalelor primite din sistemul judiciar.

2. În legătură cu conținutul proiectelor.

2.1 Din septembrie 2020 și până la zi, proiectele au suferit numeroase ajustări în urma propunerilor primite succesiv din partea sistemului judiciar, în principal. La fel s-a întâmplat și după consultările cu Comisia Europeană. Diferențele punctuale între conținutul proiectelor la momentul încheierii consultării cu Comisia Europeană și cel de la momentul sesizării CSM pentru aviz sunt consecința logică a primirii unor amendamente ulterioare în ultima rundă de dezbateri publice. Ministerul a avut de ales între a păstra neschimbate proiectele, ignorând amendamentele primite, cu consecința golirii de conținut a dezbaterii publice, care ar fi devenit doar un exercițiu formal, și a primi amendamentele considerate binevenite, cu consecința firească a modificării proiectelor în urma includerii amendamentelor primite. Cu titlu de exemplu, Ministerul Justiției a acceptat și preluat multe din amendamentele primite inclusiv de la Ministerul Public, CSM Secția pentru procurori, DNA și DIICOT. Pe de altă parte, din procesul de consultare nu poate fi exclus chiar inițiatorul proiectului, respectiv Ministerul, care, la rândul său, are totala libertate potrivit competențelor legale de a-și reevalua anumite viziuni, tocmai ca urmare a amendamentelor primite și nu numai.

2.2 Ministerul Justiției este conștient de faptul că este obiectiv imposibil de întrunit un consens asupra proiectelor în urma unor consultări care au inclus pe parcurs luarea în considerare a unor opinii și amendamente primite sau extrase din pozițiile exprimate de-a lungul vremii de către numeroase instituții, respectiv CSM Secția pentru judecători, CSM Secția pentru procurori, 6 asociații profesionale ale judecătorilor și procurorilor, instanțe, parchete, grupuri de judecători și procurori, grefieri, sindicate profesionale, organizații neguvernamentale din România, jurisprudența ÎCCJ, CCR, precum și Comisia Europeană (rapoarte MCV și consultări în 2022), Comisia de la Veneția (avize precedente), decizii ale CJUE, decizii ale CEDO etc.

2.3 Ministerul Justiției este conștient de faptul că forma și conținutul proiectelor pot și probabil vor mai suferi modificări în cadrul procedurii de avizare de către CSM, aprobării de către Guvern și adoptării lor ca legi de către Parlament. În gestionarea procesului de elaborare a proiectelor, Ministerul Justiției a dat și va da dovadă de transparență, prin publicarea promptă pe site-ul ministerului a variantelor succesive ale proiectelor, astfel cum acestea au rezultat din dialogul tuturor părților implicate.

3. Parcursul unui proiect de lege de la stadiul de concept până la cel de lege este un proces cu multe etape, judecarea proiectelor la fiecare etapă ca fiind un produs finit este o eroare de principiu, mai ales dacă se face pe baza unor procese de intenții.

Ministerul Justiției rămâne în continuare deschis dialogului și receptiv criticilor constructive ale proiectelor, propunerilor pe care le va mai primi până la momentul sesizării Guvernului, urmărind viziunea pe care a exprimat-o în cadrul expunerilor de motive ale celor trei proiecte. Indiferent de speculații, intențiile Ministerului Justiției sunt în sensul realizării unor proiecte care să asigure nu numai independența Justiției, ci și o eficiență mai bună a funcționării acesteia, un sistem de echilibru și verificări (”check and balance”) în cadrul fiecărui mecanism de instituții juridice grupate, o meritocrație bazată pe o evaluare reală nu numai prin prisma unor examene teoretice (prezente oricum pe parcursul evoluției în grade profesionale ale carierei), ci și pe capacitatea liderilor de pe etajele sistemului de a evalua resursele de management ale viitorilor lideri, primatul dreptului european în sensul Tratatului de Aderare la UE și al TFUE, consolidarea Ministerului Public, inclusiv DNA și DIICOT, garantarea independenței DNA, abordarea problemelor de resurse umane, clarificarea regulilor privind răspunderea magistraților ș.a.m.d.