Kosovo: Premierul Albin Kurti avertizează că un nou conflict ar putea izbucni în nordul regiunii

Kosovo este gata să facă față unui posibil atac din partea Serbiei, iar agravarea tensiunilor din nordul regiunii, între kosovari și sârbi, ar putea duce la un nou conflict armat, a declarat miercuri prim-ministrul kosovar Albin Kurti.

Tensiunile dintre Serbia și Kosovo au izbucnit din nou la începutul acestei luni, când Priștina a anunțat că îi va obliga pe sârbii care locuiesc în nord și care nu recunosc instituțiile kosovare, să înceapă să folosească plăcuțele de înmatriculare emise de autoritățile din Kosovo în locul celor emise de Serbia.

Situația s-a calmat după ce Kurti, sub presiunea SUA și a Uniunii Europene, a fost de acord să amâne schimbarea regulamentului privind numerele de înmatriculare a mașinilor până la 1 septembrie, iar forțele NATO de menținere a păcii au supravegheat înlăturarea blocajelor rutiere instituite de sârbi.

INCIDENT Zeci de locatari au fost evacuați în timpul nopții dintr-un bloc din Petroșani după ce o persoană a dat foc propriului apartament

12:04

REACȚIE Cristian Tudor Popescu intră în „Războiul merdenelelor”: „Nu s-a făcut niciodată o statistică a inșilor iremediabil imbecili”

11:56

„Nu ar trebui să excludem că aceste politici agresive ale Belgradului s-ar putea transforma, de asemenea, într-un atac împotriva Kosovo într-un fel sau altul. Suntem vigilenți, dar nu ne temem. Nu spun că ne vor ataca săptămâna aceasta sau săptămâna viitoare, dar ar fi total iresponsabil să excludem posibilitatea escaladării tensiunilor și a apariției unor noi conflicte”., a declarat Kurti pentru Reuters.

Premierul kosovar acuză Rusia

De asemenea, Kurti a acuzat Rusia, care este principalul aliat al Serbiei și care a respins cererea Kosovo de a adera la Națiunile Unite, că ar avea un rol în stârnirea unor noi tensiuni etnice în regiune.

„Despoticul președinte Putin este un om de război și ar fi interesat să răspândească războiul pentru că vrea să normalizeze războiul”, a spus Kurti, făcând aluzie la invadarea Ucrainei de către Rusia.

„Avem instituțiile și organele noastre de securitate și apărare, Kosovo este un stat acum, nu suntem în anul 1998. Suntem în 2022, așa că suntem mult mai pregătiți să ne apărăm suveranitatea, integritatea teritorială, democrația, statul de drept”, a mai spus premierul kosovar.

Kurti și președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, ar urma să se întâlnească la Bruxelles pentru mai multe discuții pe 18 august. Belgradul și Pristina sunt angajate public într-un dialog mediat de UE, dar foarte puține progrese au fost înregistrate până acum.

Tensiuni tot mai mari între Serbia și Kosovo

Tensiunile dintre Belgrad și Priștina sunt în creștere în contextul în care autoritățile din Kosovo au anunțat o măsură care i-ar afecta pe etnicii sârbi din nordul regiunii, în sensul în care i-ar obliga pe aceștia să solicite plăcuțe de înmatriculare auto emise de instituțiile kosovare.  Totodată, noile reguli prevăd că orice persoană care intră în Kosovo cu o carte de identitate sârbă ca trebui să o înlocuiască cu un document temporar pe durata șederii lor în Kosovo. De asemenea, plăcuțele de înmatriculare emise de Serbia vor trebui să le înlocuiască cu plăcuțe kosovare în termen de două luni.

Deoarece sârbii din Kosovo au în număr foarte mare numere de înmatriculare, dar și pe fondul tensiunilor mai vechi dintre comunitatea sârbă și cea albaneză, situația a devenit tensionată. Poliția din Kosovo a informat că duminică a fost ținta unor atacuri, după ce protestatari sârbi au blocat mai multe drumuri care duc în Serbia.

În cele din urmă, guvernul kosovar a decis amânarea cu o lună a intrării în vigoare a noilor reguli.

Amânarea a fost anunțată de Guvern la finalul unor discuții cu ambasadorul Statelor Unite la Priștina, Jeffrey Honevier.

La 14 ani după ce Kosovo și-a declarat independența față de Serbia, aproximativ 50.000 de sârbi care locuiesc în nord folosesc plăcuțe de înmatriculare și documente emise de autoritățile sârbe, refuzând să recunoască instituțiile din capitala Pristina. Kosovo a fost recunoscut ca stat independent de peste 100 de țări, dar nu de Serbia sau Rusia.