Cât de (ne)inspirat este numele regelui Charles al III-lea. Soarta dramatică a predecesorilor săi

Istoria Angliei secolului al XVII-lea a înregistrat domniile a doi monarhi ce au ales numele oficial de Charles. Ambii regi au avut destine dramatice, deci nu este de mirare că, după anunțul numelui actualului rege al Marii Britanii, Charles al III-lea, ce îi succede mamei sale, regina Elisabeta a II-a, au apărut comentarii privind o alegere puțin cam neinspirată. De altfel, actualul rege britanic a primit la naștere, în urmă cu 73 de ani, numele complet de Charles Philip Arthur George Windsor și ar fi avut de unde alege. Mai ales având în vedere reputațiile celor doi regi Charles care l-au precedat.

Potrivit protocolului regal din Marea Britanie, atunci când urcă pe tron, un monarh poate să-și aleagă un nume oficial din toate prenumele secundare pe care le are. A fost cazul regilor Edward al VII-lea și Edward al VIII-lea, care, înainte de a deveni monarhi, se numeau Albert, respectiv David. 

CONTROVERSĂ Marea Cuponiadă, mica țeapă. Parlamentul a votat pe șest ca proprietatea a 5 milioane de români să fie pierdută. Miza este de 100 milioane euro

14:36

TEHNOLOGIE Ce funcție să dezactivezi din telefon, pentru ca bateria să reziste mai mult timp

14:34

Iată mai jos poveștile celor doi predecesori ai regelui Charles al III-lea.

Charles I a fost executat pentru înaltă trădare

În timpul domniei lui Charles I, Anglia a trecut printr-un război civil ce a avut ca rezultat abolirea monarhiei, odată cu executarea monarhului. Charles I provenea din dinastia Stuart și a urcat pe tron ​​în 1625, fiind rege al Angliei, Scoției și Irlandei. După o serie de conflicte ale regelui cu Parlamentul, care dorea limitarea puterilor acestuia, în 1642 a izbucnit un război civil. Deși a fost învins, în 1645, Charles I a refuzat să cedeze cererilor pentru instituirea unei monarhii constituționale. A fost judecat, condamnat și executat pentru înaltă trădare în 1649. 

Monarhia a fost abolită și Anglia a devenit o republică condusă de politicianul Oliver Cromwell.

Carol al II-lea – Moartea Neagră și Marele Incendiu al Londrei

După abolirea monarhiei în Anglia, fiul lui Carol I, Carol al II-lea, care a fugit din țară, a fost proclamat rege în Scoția, în ianuarie 1651. De teamă că vor fi invadați de republicanii englezi, acesta a atacat Anglia, dar trupele sale au fost înfrânte în bătălia de la Worcester. Carol al II-lea a reușit să fugă în Franța. 

Moartea lui Cromwell, în 1658, a aruncat Anglia într-o stare de criză. Carol al II-lea a fost chemat să se urce pe tron, ​​în 1660, fiind restaurată astfel monarhia și dinastia Stuart.

Carol al II-lea este descris de istorici drept un rege libertin, care avea multe amante, era deschis și bun, recunoscător, generos, tolerant și, în general, simpatic. Printre evenimentele notabile din timpul domniei sale se numără ascensiunea colonizării și comerțului în India, Indiile de Est și America, pandemia de ciumă bubonică numită Moartea neagră, din 1665, și Marele Incendiu din Londra anului 1666. 

Carol al II-lea a murit în 1685, din cauza unui accident vascular cerebral, la vârsta de 54 de ani. 

CITEȘTE ȘI: LIVE TEXT | Moartea Reginei Elisabeta a II-a: Doliul regal va dura de acum până după șapte zile de la funeraliile fostei suverane a Marii Britanii / Înmormântarea va avea loc peste 10 zile / Noul rege, Charles al III-lea, se va adresa națiunii / Programul complet al zilei de vineri