Mugur Isărescu: „60-80% din inflaţie vine din preţurile la energie”

Stabilitatea cursului valutar leu/euro este obiectivul principal al Băncii Naţionale, mai ales în vremuri de criză, având în vedere că acesta este principalul indicator de încredere al românilor, spune Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.

Isărescu a spus că acum când 60-80% din inflaţie vine direct şi indirect din preţurile la energie, nu a avut altă soluţie decât stabilitatea cursului, chiar cu riscul deteriorării balanței de plăţi.

Totuși, el a menționat că aprecierea cursului de acum două săptămâni când a scăzut de la 4.94 lei/euro la 4,82 lei/euro a fost o problemă.

„Nu poţi să te joci cu cursul de schimb, nu poţi să laşi să se miște (cum vrea piaţa -n.r.). La români încrederea se bazează deocamdată pe cursul de schimb.” a menționat Isărescu, miercuri la o conferinţă pe politică monetară şi unde s-a prezentat o carte „Băncile Centrale şi calibrarea politicii monetare”, avându-l ca autor pe guvernator.

EXTERNE Barack Obama, despre rezultatul alegerilor parlamentare din Ungaria: „O victorie pentru democrație, nu doar în Europa”

12:51

EXTERNE Cine este politicianul Tisza al cărui dans electoral a amuzat un milion de maghiari. Ar putea fi viitorul ministru al sănătății

12:36

Deşi toate ţările se confruntă cu mai multe crize începând de la război, explozia preţurilor la energie, învierea inflaţiei şi acum creșterea dobânzilor, la Bucureşti cursul valutar a fost extrem de stabil, ceea ce a ridicat multe semne de întrebare.

În cadrul conferinței, Isărescu s-a referit la mai multe modele de politici monetare spunând că în România sunt instrumente, cum a fost creşterea dobânzii din perioada 2006-2008 când nu a avut niciun efect în cadrul politicii monetare.

La vremea respectivă, BNR a încercat să oprească creşterea exponențială a creditării şi aprecierea cursului valutar care scăzuse de la 3,7 lei/euro la 3 lei/euro prin creşterea dobânzii la lei, dar nu a funcționat deloc.

Băncile veneau cu miliarde de euro pe care îi plasau în credite, neavând nevoie de lei, care erau foarte scumpi, având în vedere diferențialul de dobândă.

Isărescu a menționat că acei ani au fost foarte complicați pentru BNR, având în vedere şi presiunile de afară care solicitau o piaţă liberă, inclusiv monetară. Guvernatorul a menționat că pentru stabilizarea unei situaţii este nevoie de folosirea tuturor instrumentelor, nu numai a unuia, cum ar fi creşterea dobânzilor, aşa cum se întâmpla în ţările Occidentală.

El a dat ca exemplu politica monetară din SUA, unde FED – Banca Centrală intervine prin operaţiuni de piaţă prin achiziția sau vânzarea de titluri de stat pentru controlul masei monetare.

„Dar noi nu aveam suficiente titluri de stat pentru a controla masa şi baza monetară la fel”, a menționat Isărescu, potrivit Mediafax.

El a adus în discuție anii ”90, când BNR încerca să controleze masa monetară, adică cantitatea de bani din economie şi „inflația era 300%”. Atunci ne-am pus problema de unde vine această situaţie. Şi venea de la arierate, o situaţie cu care ţările occidentale nu se confruntau.