EXCLUSIV | Nouă luni de la tragedia aviatică de la Cogealac: Ancheta bate pasul pe loc, noi audieri în perioada următoare

Noi informaţii despre ancheta în dosarul privitor la tragedia de la Cogealac, din 2 martie 2022, în care și-au pierdut viaţa opt militari, după prăbuşirea unui MiG-21 Lancer şi a elicopterului IAR-330 Puma trimis cu misiune de salvare a pilotului aeronavei militare. 

Până acum, deşi au trecut nouă luni, nu a fost pus nimeni sub învinuire, au fost audiaţi mai mulţi responsabili, dar nu şi generalii Viorel Pană şi adjunctul lui, Valerică Vrăjescu.

Dacă se conturează că cei doi au dat ordine ambigue, neclare, care au făcut ca echipajul navigant să nu ştie exact ce are de făcut  -dacă să se întoarcă sau nu la bază din cauza vremii, în condițiile riscului de givrare, care se pare că a dus la prăbuşirea elicopterului PUMA -, atunci dosarul va fi declinat la Parchetul Curţii Militare de Apel, care are competenţă să soluționeze cauzele în care sunt anchetați miliarii cu grad de general.

REACȚIE Ciprian Ciucu dă vina pe sistemul administrativ al Primăriei Capitalei, după furtuna care a măturat Bucureștiul: „Acest stat inert și incompetent”

00:03

DIGITALIZARE Sony va înceta să mai fabrice discuri fizice pentru jocurile video care vor fi lansate pe consolele PlayStation începând din ianuarie 2028

23:59

Procurorul care instrumentează cazul are la dosar documente de la Statul Major al Aviaţiei şi rezultatul cercetării interne de la Ministerul Apărării Naționale (MApN), există constatări tehnico-ştiinţifice, dar sunt şi documente care nu au parvenit părţilor întrucât sunt clasificate, fiind vorba de misiunea MIG-ului, aflat în coordonare cu forţele NATO de la baza Kogălniceanu.

În perioada care urmează, vor fi efectuate noi audieri, printre cei ce vor fi chemaţi să dea declarații fiind Dumitru Jerard Stoica, şef operaţiuni curente Tura 1 de la Comandamentul Componentei Aeriene (CCA), angajaţii de tură de la Turnul de control al bazei aeriene Mihail Kogălniceanu şi şeful responsabil cu informațiile meteo de la baza Kogălniceanu.

La dosar urmează să mai sosească şi alte documente clasificate legate de misiunea de patrulare aeriană a avionului MiG-21 Lancer, aceasta fiind realizată în coordonare NATO, iar expertiza tehnică a celor două aparate de zbor urmează să fie realizată.

Faptul că din stenogramele înregistrărilor de la dosar reiese o necorelare a ordinelor date de şefii Statului Major al Aviației din MApN face ca anchetatorii să aibă ca obiectiv şi toate deciziile luate la sol în dinamica zborului, prin corelarea tuturor informaţiilor ce au sosit în „cascadă” la momentul decolării şi pe parcursul traseului elicopterului până la momentul prăbuşirii acestuia.

Până acum, nu există niciun element care să ducă la ipoteza unei defecţiuni tehnice, ci doar a unei cauze despre care specialiştii în aviaţie au avertizat de la bun început, şi anume givrarea elicopterului. Prăbuşirea MIG-ului rămâne încă învăluită în mister.

Concluziile preliminare: tragedia aviatică s-a produs din cauza unui cumul de factori umani şi de mediu

Ministrul Apărării, Vasile Dîncu, spunea, la două săptămâni după accidente, că dintr-un raport preliminar despre tragedia aviatică de la Constanţa rezultă că a fost o „conjuncţie nefericită de factori în care vremea a fost defavorabilă”.

„Au intrat într-o zonă de curenţi, era furtună, era ninsoare, dintr-o dată. Pilotul care a plecat a anunţat baza că a intrat într-o zonă şi i s-a ordonat rapid să se întoarcă”, preciza ministrul.

Pe 23 martie, Ministerul Apărării anunța concluziile preliminare ale Comisiilor de investigare tehnică privind cauzele probabile care au dus la prăbușirea avionului MiG-21 Lancer şi a elicopterului IAR-330, accidente în care au murit opt militari.

Din informațiile obținute în urma măsurătorilor şi a evaluărilor efectuate, analizei datelor extrase din sistemul de înregistrare a parametrilor de zbor şi de funcţionare de la bordul aeronavelor, audierii convorbirilor radio, examinării stării epavelor aeronavelor, studierii hărţilor sinoptice şi a condiţiilor meteorologice existente în zonele de impact la momentele producerii celor două catastrofe aeriene, comisiile au concluzionat că ambele evenimente s-au produs, cel mai probabil, din cauza unui cumul de factori umani şi de mediu, a căror pondere urmează să fie stabilită la finalizarea procedurilor de investigare.

Pe 2 martie, în jurul orei 20.00, o aeronavă MiG-21 LanceR din dotarea Bazei 86 Aeriană, care executa o misiune de patrulare aeriană deasupra Dobrogei, a pierdut legătura radio cu turnul de control, iar la ora 20.03 a dispărut de pe radar, prăbușindu-se în zona localității Cogealac.

Ca urmare a declanșării operațiunilor de căutare-salvare, un elicopter militar IAR-330 al Bazei 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu a decolat în jurul orei 20.21, în misiune de căutare-salvare a pilotului aeronavei MiG-21 LanceR.

Elicopterul a pierdut legătura radio cu baza în jurul orei 20.44 şi s-a prăbuşit în zona localității Gura Dobrogei, județul Constanța, la aproximativ 11 km de aerodrom. Pilotul avionului MiG-21 LanceR şi cei șapte membri ai echipajului elicopterului IAR-330 și-au pierdut viața în urma acestor accidente .

În accident au murit căpitanul Costinel Iosif Niță, pilotul avionului MiG 21 Lancer, locotenent Pătrașcu Sorin, copilotul elicopterului IAR 330 Puma, locotenent-comandor Florin Bogdan, maistrul militar Gelu Banu, sergent Ionuț Marinescu, caporal Cătălin Lateș și maistrul militar Vlad Carp.