Cât de mult va fi afectată România de embargoul asupra petrolului rusesc? Răspunsul șefului statului

Președintele Klaus Iohannis se așteaptă ca măsurile luate ca răspuns la agresiunea militară ilegală a Rusiei în Ucraina în privința petrolului să aibă efectele asupra României.

Embargoul și plafonarea prețului petrolului rusesc au intrat în vigoare luni, 5 decembrie, iar aceste măsuri la nivel comunitar sunt așteptate să aducă schimbări importante în piața de energie, porivit specialiștilor.

„Guvernul se va preocupa”

Întrebat, marți, la Tirana, dacă crede că va fi România afectată de acest embargo și dacă, în acest context, consideră că poate fi prelungită compensarea cu 50 de bani la carburanți, Klaus Iohannis și-a exprimat încrederea în capacitatea Guvernului de a lua deciziile corecte.

TENSIUNI Reacția lui Erdogan după ce Israel a recunoscut Genocidul armean: „Turcia a oferit refugiu celor care fugeau de inchiziție și de persecuțiile naziste”

23:23

MUNCĂ Verifică vechimea în muncă în 2026 prin contul CNPP. Pașii de urmat pentru a intra în posesia informațiilor

23:13

„Urmări vor fi, asta este foarte clar, dar și Guvernul se va preocupa de această chestiune și, cu siguranță, cum și până acum s-au luat măsuri pentru a proteja populația, se va găsi o soluție și la această problemă”, a spus șeful statului în timpul declarațiilor de presă susținute înaintea participării la Summitul Uniunea Europeană – Balcanii de Vest.

Impactul embargoului

Sursa foto: Profimedia

Embargoul pentru țițeiul rusesc în UE și plafonarea prețului petrolului rusesc transportat pe mare și CF reprezintă măsuri care vor aduce schimbări majore în întreaga lume atât sub aspectul continuării rescrierii hărții energetice a lumii, cât și sub aspectul schimbărilor care probabil se vor declanșa în toate taberele, consideră Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.

„Chiar dacă aparent producția de țiței rusesc exportată este de doar 8% din producția mondială totală, aceasta va afecta cererea și implicit va genera efecte economice și sociale”, a transmis specialistul, într-o scurtă analiză.

În mod tradițional, șocurile aprovizionării cu petrol au apărut din cauza Războiului de Iom Kipur dintre țările Arabe și Israel (1973, 1979) sau din cauza conflictului militar din 1990 care a dus la distrugerea instalațiilor de producție a petrolului la invazia Kuweitului de către Irak.

„În schimb, astăzi, principalul motiv pentru care exporturile rusești de țiței și produse rafinate vor fi supuse embargoului se datorează invaziei Rusiei. În plus, tarifele de transport al țițeiului rusesc pentru diferite destinații au crescut la niveluri record, reflectând presiunea publică asupra companiilor petroliere pentru a evita achiziționarea de petrol rusesc, teama de sancțiuni oficiale asupra exporturilor rusești de energie, dar și atacurile asupra navelor din Marea Neagră”, arată specialistul.

În plus, evenimentul actual diferă de precedentul istoric prin faptul că reducerea exporturilor rusești de petrol a fost precedată de o reducere a exporturilor rusești de gaze naturale către Europa, gaz folosit pentru încălzirea locuințelor, pentru producerea de energie și în producția industrială.

Creșterile de preț rezultate în diferite grade s-au răspândit pe tot globul prin comerțul cu gaze naturale lichefiate. Europa poate atenua impactul penuriei de gaze naturale și petrol prin întârzierea opririi centralelor nucleare și a cărbunelui, dar Europa depinde de Rusia și pentru aprovizionarea cu cărbune și chiar uraniu”, arată Dumitru Chisăliță.

Scenariile specialiștilor

Președintele AEI precizează că analiștii iau în calcul diferite scenarii care să compenseze deficitul legat de blocarea exporturilor de petrol rusesc:

–              China, cel mai mare consumator din lume de petrol, să-și mențină consumul redus de energie și să achiziționeze petrol la nivelul prețului plafonat, o abordare puțin probabilă.

–              creșterea producției de petrol în altă parte din lume pentru a compensa lipsa petrolului rusesc. Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite au transmis însă deja că nu vor oferi ajutor de data aceasta.

–              creșterea capacității producătorilor de petrol de șist din Statele Unite de a stimula în mod semnificativ producția de petrol pe termen scurt, dar care este limitată de blocajele lanțului de aprovizionare, lipsa forței de muncă și insistența investitorilor publici asupra disciplinei capitalului.

–              Repunerea pe harta energetică a petrolului din Iran și Venezuela. Puțin probabilă încheierea unor acorduri în acest sens, dar și așa producția de petrol iraniană/venezueleană, ar răspunde lent, iar creșterile ar fi mult mai mici decât deficitul care probabil trebuie acoperit.

„Aceste scenarii lasă ca o singură soluție să fie posibilă pentru a trece această iarnă, scoaterea petrolului din rezervele strategice de petrol pe termen scurt. Ipotetic, SUA ar putea elibera până la 4,4 mb/zi de țiței din Rezerva Strategică de Petrol (SPR), dar numai pentru aproximativ trei luni”, a conchis Dumitru Chisăliță.