EXCLUSIV VIDEO | Anul 2023, mai cald decât 2022 și cu mai multe fenomene extreme. Vom avea zăpadă în luna ianuarie? Climatolog ANM: „Sunt multe lucruri legate de zăpadă care ar trebui să ne îngrijoreze”

Roxana Bojariu, climatolog în cadrul Administrației Naționale de Meteorologie (ANM),  a vorbit într-un interviu la GÂNDUL EXCLUSIV despre ce ne așteaptă, climatologic vorbind, în 2023, un an care a debutat cu temperaturi-record pentru această perioadă calendaristic de iarnă. Specialistul susține că, la nivel global, anul 2023 va fi mai cald decât 2022, ceea ce înseamnă că „vom trece și mai mult prin fenomene extreme”, prin valuri de căldură pe timpul verii, dar și cu inundații în anumite zone ale globului.

Pentru cei care se întreabă unde sunt iernile de altădată, veștile nu sunt deloc bune. Climatologul ANM susține că „cel puțin în următoarele săptămâni, până la jumătatea lunii, nu prea se întrevăd ninsori decât izolat, în zone de munte, la altitudini mari”. Roxana Bojariu subliniază că. momentan, „nu există date pentru un semnal foarte optimist privind zăpada.”

SOCIAL Floriana Jucan: „Anca Alexandrescu, mai puternică decât președintele țării”

08:09

LIVE UPDATE RĂZBOI în Orientul Mijlociu, ziua 793. Armata israeliană a anunțat „noua frontieră” în Gaza

08:08

„Am putea avea cu 1,2 grade Celsius mai mult în 2023 față de nivelul preindustrial”

Climatologul ANM recunoaște că, dincolo de asocierea zăpezii cu sărbătorile de iarnă, prezența acesteia este un factor important pentru gestionarea resurselor de apă, dar și pentru agricultură.

”Se pare că anul 2023 va fi, la nivel global, mai cald decât anul 2022. Vom trece pe faza neutră și apoi chiar pe faza pozitivă, în care temperaturile vor crește în partea a doua a anului pe suprafețe mari din Pacificul Tropical. Asta înseamnă o sursă suplimentară, naturală, de căldură, care se suprapune peste acest semnal al încălzirii globale și implicit temperaturi mai ridicate.

Au estimat colegii noștri că am putea avea cu 1,2 grade Celsius mai mult în 2023 la nivel global față de nivelul preindustrial. Ce înseamnă tradus la nivelul fenomenelor meteorologice? Din păcate, înseamnă fenomene extreme. Le-am văzut în anul 2022, vor fi și vor fi mai multe și cu intensitate mai mare în 2023.

Sigur vom trece prin fenomene extreme și în acest an. Ne vom confrunta cu valuri de căldură în anotimpul cald, ne vom contrunta cu inundații în anumite zone ale globului„, a explicat Roxana Bojariu.

„Zăpada înseamnă foarte mult pentru gestionarea resurselor de apă, pentru agricultură”

Climatologul ANM a mai spus că probabilitatea de a avea la câmpie și, în general, în zonele de altitudine mai mică strat continuu și pe durată mai mare de zăpadă nu este foarte mare.

”Cel puțin în următoarele săptămâni, până la jumătatea lunii, nu prea se întrevede, decât izolat, în zone de munte, la altitudini mari, să ai ninsori. Nu avem acum date pentru un semnal foarte optimist privind zăpada.

Pentru că, dincolo de ce înseamnă zăpada pentru noi, ca persoane, zăpada înseamnă foarte mult pentru gestionarea resurselor de apă, pentru agricultură. Dacă nu avem zăpadă, resursa de apă din sol se reface mult mai greu. Sunt multe lucruri legate de zăpadă care ar trebui să ne îngrijoreze. 

Probabil că va mai ninge, cu mai mare probabilitate în zonele de munte. Nu este exclus să avem episoade limitate în timp și în cazul zonelor joase de câmpie, dar în niciun caz în cele două săptămâni care urmează de acum încolo”, a mai spus Roxana Bojariu.

Localitățile în care s-au înregistrat recorduri istorice de temperatură

Ziua de 2 ianuarie 2023  a fost cea mai caldă din istoria măsurătorilor la 17 staţii meteo din țară, conform informațiilor publicate pe pagina de Facebook a organizaţiei Severe Weather Alert – România, care se bazează pe datele Administrației Naționale de Meteorologie (ANM).

Temperaturi record s-au înregistrat și pe data de 31 decembrie 2022, la 50 de stații meteo din România:

• Pătârlagele: 21,3°C (record anterior: 20°C),
• Târgovişte: 21,2°C (record anterior: 20,2°C),
• Câmpina: 20,8°C (record anterior: 20,6°C),
• Piteşti: 20,2°C (record anterior: 19,4°C),
• Câmpulung Muscel: 18,8°C (record anterior: 18,3°C),
• Titu: 18,5°C (record anterior: 17,8°C),
• Piatra Neamţ: 18,0°C (record anterior: 17,9°C),
• Bisoca: 17,3°C (record anterior: 16,9°C),
• Bucureşti Băneasa: 17,2°C (record anterior: 17,1°C)
• Roman: 16,6°C (record anterior: 15,6°C), la
• Sinaia 1.500 m: 16,4°C (record anterior: 14,3°C),
• Fundata: 14,9°C (record anterior: 14,4°C),
• Cuntu: 13,6°C (record anterior: 12,4°C),
• Semenic: 13,6°C (record anterior: 13,0°C),
• Penteleu: 12,5°C (record anterior: 12°C),
• Poiana Stampei: 10,6°C (record anterior: 10,4°C),
• Bâlea Lac (2.071 metri altitudine): 8,3°C (record anterior: 8°C).

Roxana Bojariu este cercetător științific gradul I și coordonator al grupului de cercetare privind variabilitatea și schimbarea climatică din cadrul Departamentului de Climatologie al Administrației Naționale de Meteorologie. Este doctor în fizică al Universității din Bucureşti, specialitatea Fizica Globului, predicție climatică, procese climatice regionale din perspectiva adaptării la schimbarea climei și a planificării dezvoltării durabile în România, riscuri climatice.

Roxana Bojariu este autor sau coautor la elaborarea mai multor rapoarte ale Grupului Interguvernamental pentru Studiul Schimbării Climei (IPCC), cu sprijinul Națiunilor Unite și al Organizației Mondiale, fiind punct național focal al IPCC.

Urmăriți interviul integral:

CITEȘTE ȘI:

2 ianuarie, cea mai caldă zi din istoria măsurătorilor la 17 staţii meteo din ţară / Unde a fost cea mai înaltă temperatură din România

Temperaturi record în întreaga țară! A fost cea mai caldă zi de 31 decembrie

EXCLUSIV | De ce trecem de la caniculă de cod roșu la furtuni. Director ANM: „Cel mai cald la noi în țară a fost în acest secol. Ploile de vară vor avea caracter torențial, cu cantități mari de apă într-un timp foarte scurt”