Barajul VIDRARU, construit în zona unei falii. Avertismentul unui cercetător

Mircea Radulian, directorul științific al Institutului Național pentru Fizica Pământului, a vorbit, pe fondul cutremurului puternic produs luni după-amiază în județul Gorj, despre faliile tectonice din zona Carpaților și despre barajul Vidraru, care este construit chiar deasupra unei asemenea falii.

Directorul INFP a discutat despre barajul Vidraru din județul Argeș și pericolele la care ar fi expusă construcția masivă, în cazul unui cutremur major.

Moderatorul emisiunii „Sinteza Zilei”, Mihai Gâdea, l-a întrebat pe specialist dacă România are localități construite chiar pe falii. „Vidraru a fost construit pe falie?”

„Nu știu dacă e chiar pe falie, dar e foarte aproape și poate să fie o problemă. Este o zonă seismică ce poate aduce cutremure de peste 6 grade pe scara Richter”, a spus Mircea Radulian, în emisiunea respectivă, potrivit epitesti.ro.

SPORT FCSB – Dinamo 0-0 | Gigi Becali: „Mingea doar la ei! Noi ne-am apărat bine”

00:41

EXTERNE Pentagonul a cerut Europei să preia până în 2027 majoritatea capabilităților NATO, altfel SUA ar putea ieși din unele mecanisme de coordonare

00:03

Ce se întâmplă dacă se rupe barajul de la Vidraru

Într-un scenariu cumplit, ce ar lua în calcul ruperea barajului de la Vidraru, comuna Arefu ar fi inundată în totalitate de apă, în doar un minut, scrie adevărul.ro.

Ar urma comunele Corbeni și Valea Iașului, unde apa ar ajunge în 4 minute. În 13 minute, cele peste 450 de milioane de tone de apă din baraj ar acoperi comuna Albeștii de Argeș.

Viitura de peste 25 de metri înălțime ar ajunge în 20 de minute la Valea Danului și Curtea de Argeș. Victimele apelor ar cădea comuna Băiculești, în 30 de minute, Merișani, în 41 de minute, Budeasa, în 53 de minute și Bascov, în 66 de minute.

În Pitești, viitura ar atinge 12 metri în 72 de minute de la ruperea barajului și ar fi inundate cartierele Găvana, Eremia Grigorescu, Popa Şapcă şi Tudor Vladimirescu.

Barajul Vidraru, date generale

Barajul Vidraru a fost construit pe râul Argeș în 1965 fiind primul baraj în arc construit în România. Are o înălțime de aproape 167 metri, iar lungimea coronamentului este de 305 metri.

Grosimea barajului la bază este 25 m, iar la coronament 6 m. Lacul, în condiții optime are o suprafață de 870 de hectare și 465 milioane mc de apă.

Pe linia barajului, în vârful unui turn prismatic, se află celebrul monument al electricității, un Prometeu gigantic, opera sculptorului Constantin Popovici.

Apa lacului se utilizează pentru producerea de energie electrică. Drumul DN7c urmărește partea stângă a lacului. Pe partea dreaptă este un drum secundar DN7d un drum mai linistit dar cu grad de deteriorare avansat, și din această cauză preferat mai degrabă de motocicliști. Pe acest drum se poate ajunge trecând prin tunelul de lângă baraj.