EXCLUSIV | Ce plănuiește Cristian Cioacă să facă după liberarea din pușcărie. Magistrații au decis că ucigașul Elodiei trebuie să mai stea după gratii

Fostul polițist Cristian Cioacă, condamnat în 2014, la 16 ani și 8 luni de detenție, pentru că și-a ucis soția, pe avocata Elodia Ghinescu, și i-a îngropat trupul într-un loc rămas necunoscut, este deținut model, spune avocatul lui. Încarcerat încă din 2012, când a fost arestat, la cinci ani după dispariția Elodiei Ghinescu, Cioacă muncește în închisoare, participă la toate activitățile de reintegrare în societate și nu a fost niciodată sancționat. Chiar și așa, judecătorii au considerat că, având în vedere gravitatea deosebită a faptelor sale, Cioacă nu poate fi, deocamdată, eliberat condiționat.

În toamna lui 2007, dispariția avocatei Elodia Ghinescu avea să se transforme într-unul dintre cele mai enigmatice cazuri de crimă din istoria judiciară românească. Polițistul Cristian Cioacă, ofițer în cadrul Secției 2 Poliție Brașov, a fost acuzat de omor după ce, inițial, tot el anunțase dispariția soției sale.

Deși Cioacă a încercat să avanseze ipoteza că aceasta a fugit cu un presupus amant, anchetatorii au început să bănuiască faptul că femeia este, de fapt, moartă, mai ales că avea împreună cu soțul ei un copil încă mic și era puțin probabil să-l abandoneze complet.

După ce apartamentul lor a fost analizat criminalistic, în casă s-au găsit urme de sânge. Mai mult, lipseau draperia din plastic de la baie, un cuțit și o geantă mare de voiaj. Apoi, urme mici de sânge, aproape insesizabile cu ochiul liber, au fost găsite de anchetatori și în portbagajul mașinii lui Cioacă și pe tocul armei sale de serviciu.

În ce privește mobilul faptei, s-a presupus că este gelozia, deoarece s-a stabilit că bărbatul spărsese contul de mail al soției sale, unde găsise mai multe mesaje trimise de un angajat al Serviciului de Protecție și Pază (SPP) din care reieșea clar că cei doi au o relație amoroasă.

Pentru că, în lipsa cadavrului, Cioacă nu putea fi acuzat de omor, a fost arestat, prima dată, pentru violarea corespondenței avocatei Elodia Ghinescu.

Abia apoi, procurorul Marius Iacob, atunci șeful Secției de Urmărire Penală și Criminalistică din cadrul Parchetului General, a construit un rechizitoriu bazat pe „presupunerea rezonabilă” a faptului că polițistul ar fi bătut-o, iar femeia ar fi murit accidental. Pentru a nu fi tras la răspundere, acesta ar fi tăiat-o în trei, în cada de baie și ar fi cărat-o apoi cu geanta de voiaj până la locul în care ar fi îngropat-o și care nu a fost niciodată găsit.

Cristian Cioacă a fost condamnat definitiv abia la jumătatea lunii iunie 2014, când a primit 16 ani și 8 lui de detenție, pentru lovituri cauzatoare de moarte, profanare de cadavre și accesarea fără drept a unui sistem informatic.

Cioacă a fost lăsat să iasă din închisoare de patru ori

La începutul acestui an, Cristian Cioacă, încarcerat la Penitenciarul Mioveni, a solicitat, la Judecătoria Pitești, eliberarea condiționată, după ce comisia de specialitate a închisorii i-a dat aviz negativ, stabilind că poate cere să fie pus în libertate abia din 10 mai 2023. Comisia a motivat că, ținând cont de gravitatea faptei comise de Cioacă și de urmările acesteia, este necesară amânarea cu patru luni a discutării cererii acestuia.

Avocatul deținutului a susținut, în apărarea clientului său, că, în închisoare, acesta „a participat la peste 100 de activităţi şi programe, a beneficiat numai de recompense şi nu a avut nicio sancțiune, a beneficiat de 62 de vizite şi pachete, 4 permisiuni de ieșire din penitenciar și 8 recompense constând în vizite”. Totodată, avocatul a precizat că Cioacă a executat fracția de 3/4 necesară pentru a putea cere eliberarea condiționată.

În plus, avocatul a spus că Cioacă a ținut legătura cu familia surorii sale, în casa căreia va locui după eliberarea condiționată și are inclusiv un loc de muncă asigurat, pentru a-și putea câștiga traiul în mod legal.

De ce au considerat judecătorii că Cioacă nu poate fi eliberat

Magistrații de la Judecătoria Pitești i-au respins, însă, cererea, în 23 ianuarie, iar în motivarea deciziei au arătat că acesta, deși a executat fracția obligatorie din pedeapsa principală, nu a îndeplinit alte condiții, cum sunt cele de a fi stăruitor în muncă, disciplinat și să dea dovezi temeinice de îndreptare.

”Instanţa constată că, până la data la care a fost analizat în comisia de liberare condiţionată, deținutul a executat efectiv 3.130 de zile, a executat 449 de zile de măsuri preventive privative de liberate, 480 de zile i se consideră ca executate potrivit Legii (…)  şi i se consideră ca executate ca urmare a muncii prestare 685 de zile, cumulând astfel 4.744 de zile câștigate şi executate, din cele 6.089 de zile pe care le avea de executat, iar pentru a putea fi liberat condiţionat trebuia să execute cel puțin 3/4 din pedeapsă, reprezentând 4.566 de zile, din care, în cazul în care muncește, 507 considerate ca executate pe baza muncii prestate şi 4.059 de zile efectiv executate.

În consecință, instanţa reține că, în prezent, petentul a executat fracțiunea corespunzătoare din pedeapsă pentru a putea beneficia de liberarea condiţionată, acesta executând 3/4 din pedeapsa, prima condiție a liberării condiționate fiind îndeplinită.

(…) se reține că nu sunt îndeplinite toate condițiile ca petentul condamnat să fie stăruitor în muncă, disciplinat şi să dea dovezi temeinice de îndreptare, pentru a se dispune liberarea condiţionată urmând să se țină seama şi de antecedentele penale ale condamnatului”, potrivit motivării instanței.

Mai mult, instanța a apreciat că Cioacă a primit prea puține recompense în cei peste 10 ani de când este încarcerat. Numărul recompenselor primite de Cioacă arată ”un dezinteres” al acestuia, precizează instanța, deși știa că recompensele sunt trecute în caracterizare și sunt avute în vedere la soluționarea cererii de eliberare condiționată.

Totodată, Cristian Cioacă nu a făcut nici dovada că a plătit măcar parțial despăgubirile civile dispuse de instanță la condamnarea lui definitivă. Cioacă trebuie să plătească daune morale de 380.000 de euro pentru fiul său, mama și fratele Elodiei Ghinescu. În plus, fiul lui Cioacă și al Elodiei Ghinescu trebuie să primească prestația periodică lunară până la 18 ani sau până 25 de ani, dacă urmează studii superioare.

Instanța a decis că termenul de la care Cioacă poate cere din nou să fie pus în libertate este 10 mai 2023, așa cum stabilise și Comisia pentru liberare condiţionată din Penitenciarul Mioveni.

Nemulțumit de respingerea cererii, Cristian Cioacă a contestat decizia la Tribunalul Argeș, care în 22 februarie a decis definitiv că fostul polițist nu poate cere eliberarea condiționată până în 10 mai.