Descoperire importantă: Oamenii antici găteau și MÂNCAU melci uriași în urmă cu 170.000 de ani

„Când au început oamenii să mănânce melci?”. O întrebare la care oamenii de știință au găsit răspunsul. Cercetătorii au descoperit, recent, că oamenii preistorici găteau și mâncau aceste moluște terestre. Însă melcii respectivi erau enormi în comparație cu dimensiunile cu care suntem obișnuiți acum.

O echipă de cercetători de la Universitatea Witwatersrand din Johannesburg, Africa de Sud, a găsit fragmente de coajă de melci de uscat din familia Achatinidae – care pot crește până la 16 centimetri lungime – la Border Cave, situată pe o stâncă lângă Africa de Sud. Situl a fost excavat de mai multe ori începând cu anii 1930, dar în timpul lucrărilor desfășurate între 2015 și 2019 au fost găsite fragmente de coajă ale melcilor gigant.

Bucățile de cochilii au apărut în mai multe straturi de sedimente și au o vechime între 70.000 și 170.000 de ani. De asemenea, acestea au o gamă variată de culori, „de la bej lucios la maro și gri mat”, ceea ce înseamnă că moluștele au fost preparate termic.

CONTROVERSĂAmendă record de 805 milioane de euro pentru Meta în Italia. Facebook a accesat fără acord galeriile foto ale utilizatorilor de Android

23:35

VIDEOGeorge Simion, interviu în presa internațională, în ziua în care 10.000 de români au ieșit în stradă: „Dacă mai există dreptate, Georgescu va fi eliberat. Dacă nu orchestrau ei totul, ar fi câștigat alegerile”

23:04

Potrivit echipei de cercetători, animalele nevertebrate, cum ar fi melcii, reprezintă mai mult de 95% din biodiversitatea Pământului, dar sunt adesea trecute cu vederea în cercetările arheologice. Acest lucru este cauzat de faptul că ele sunt considerate în mare măsură neimportante pentru înțelegerea istoriei comportamentului uman. De asemenea, se presupune că acestea au dimensiuni foarte mici, motiv pentru care au mai puține șanse de a supraviețui în evidența arheologică. Dar melcii pot reprezenta o excepție datorită cochiliilor lor, conform iflscience.com.

„O sursă excelentă de nutrienți”

Alte cercetări au arătat că melcii au fost consumați cu aproximativ 30.000 de ani în urmă în Europa și cu aproximativ 40.000 de ani în urmă în Africa. Aceasta reprezintă un „decalaj uriaș” pentru rezultatele studiului, a declarat autorul studiului Marine Wojcieszak pentru New Scientist.

„Moluștele terestre sunt o sursă excelentă de nutrienți”, scriu autorii, care adaugă că „sunt ușor de prins, pot fi păstrate o perioadă înainte de a fi consumate, sunt ușor de preparat și de digerat”. Având în vedere că omul folosește focul de cel puțin 400.000 de ani, este ușor de crezut noua ipoteză a oamenilor de știință. De fapt, există dovezi că peștele era gătit încă acum peste 780.000 de ani.

Pentru a testa ipoteza că melcii au fost consumați de oameni, echipa a luat scoici de la melcii de pământ moderni și le-au spart în fragmente. Fragmentele au fost de diferite dimensiuni și culori și au fost încălzite experimental pentru perioade de timp cuprinse între 5 minute și 36 de ore.

Expunerea la temperaturi mai ridicate și perioade mai lungi de încălzire au transformat fragmentele care erau anterior albe într-o nuanță mai „albă ca zăpada”, în timp ce mostrele de bej și maro au devenit albe și gri. Procesul de încălzire a îndepărtat și luciul cochiliilor, deoarece materia organică responsabilă pentru această strălucire din structura cochiliilor a fost arsă.

„Analiza microscopică a cochiliilor încălzite moderne și a specimenelor arheologice de la Border Cave arată că acestea au în comun caracteristici rezultate din expunerea la căldură, și anume micro-fisurare și aspectul unei suprafețe mate”, spun autorii studiului.

„Această descoperire și faptul că majoritatea specimenelor arheologice derivă din caracteristici de ardere demonstrează că aceste fragmente de scoici au fost cel mai probabil încălzite”, adaugă sursa citată.

Rezultatele nu vorbesc doar despre obiceiurile alimentare ale strămoșilor noștri, ci ne permit, de asemenea, „o privire asupra vieții sociale potențial complexe a Homo sapiens timpurii”, conchid autorii.