EXCLUSIV | Românii care susțin decizia CEDO. Flaviu, căsătorit cu Adrian în Germania, adoptă un băiețel. „Era visul meu să întemeiez o familie”

Flaviu Moldovan și Adrian Mihăilă sunt, de sâmbătă, o familie recunoscută de statul german, care le acordă și dreptul să adopte un copil. „Ieri m-am căsătorit în Germania. Cu un băiat! Și vrem să ne facem auziți! Vrem ca în România să se legalizeze cât mai repede căsătoriile între persoane de același sex și să putem și noi să ne schimbăm numele”, a povestit Flaviu, pentru Gândul, la o zi de la căsătoria din afara granițelor țării natale și la scurt timp după ce, prin decizia istorică a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), s-a constatat că România încalcă articolul 8 din Convenție, privind dreptul la respectarea vieții private și de familie, în cazul cuplurilor formate din persoane de același sex.

Flaviu (21 de ani) este stabilit în Germania și s-a căsătorit, chiar în weekend-ul care s-a încheiat, cu Adrian (30 de ani), jumătate român, care trăiește acolo. A vrut să își spună povestea pentru cititorii Gândul pentru a arăta ce înseamnă să îți asumi că ești homosexual în România și cum a reușit să își împlinească visul de a avea o familie cu acte în regulă.

La fel ca și celelalte trei familii parte a comunității LGBT din România cu care a vorbit Gândul – Florin și Victor, din București, invitați la GÂNDUL EXCLUSIV, Cristina și Mihaela, din Timișoara, și Mihaela și Sue, din Manchester (Marea Britanie), Flaviu și Adrian așteaptă cu nerăbdare ca familia lor să fie recunoscută oficial și protejată civil de statul român , după decizia istorică a CEDO din 23 mai.

Judecătorii CEDO au decis atunci, în primă instanță, să admită plângerea Asociației ACCEPT împotriva statului român, susținută de avocata Iustina Ionescu, prin care autoritățile române sunt acuzate de încălcarea dreptului la respectarea vieții private și de familie în dosarul „Buhuceanu și alții vs. România”, constatând că România încalcă articolul 8 din Convenția privind drepturile omului.

Decizia istorică a CEDO obligă statul român, atunci când devine definitivă, să recunoască și să protejeze familiile formate din persoane de același sex. Autoritățile de la București au dreptul să atace această decizie la Marea Cameră a CEDO, în termen de trei luni. Rămâne de văzut dacă România va face acest demers, dat fiind că Marea Cameră a CEDO a hotărât, în ianuarie, în cauza „Fedotova și alții împotriva Federației Ruse”, că familiile formate din persoane de același sex trebuie recunoscute legal și protejate de toate statele din Consiliul Europei, implicit și de România.

„Am știut că el este alesul!”

„Am făcut imposibilul să pară posibil! Am depășit orice barieră… Nu ne pasă de gura lumii care comentează aiurea….Ei nu știu ce înseamnă să iubești cu adevărat!! Am început o nouă poveste de dragoste, am creat o familie frumoasă care se iubește!! Am spus DA!! DA care este din toată inima!! «Promit să te iubesc în momentele ușoare, dar și în clipele grele, când viața pare o poveste frumoasă, dar și când ne pune la încercare, când iubirea noastră e simplă, dar și când trebuie să luptăm pentru ea. Promit să te respect și să te iubesc în fiecare zi la fel sau poate chiar mai mult»”, a scris Flaviu, pe contul de Facebook, duminică, după ce căsătoria lui cu Adrian a fost oficiată la starea civilă din Schrobenhausen, Germania.

În aceeași zi, copleșit de emoția momentului, el și-a împărtășit povestea pentru Gândul, în speranța că, nu peste mult timp, discriminarea pe care susține că a simțit-o pe propria piele în țara natală va dispărea și că se va putea bucure de momentul în care familia lui va fi una la fel de oficială și în România, ca în Germania.

Flaviu, care a plecat în urmă cu aproximativ patru ani din România, povestește că are o carieră de dansator internațional și național, iar în prezent este asistent medical și consultant financiar la o firmă de top din Germania, ca actualul său soț. Povestea lor de dragoste a început întâmplător, pe Facebook.

„A fost ceva foarte spontan! El locuia în Schrobenhausen, eu, în Heilbronn, în Germania. Întâmplător am vorbit, prin mesaje, aveam foarte multe chestii în comun! A doua zi mi-a făcut o surpriză enormă! A venit 350 de kilometri să mă vadă și de atunci am rămas împreună. Am știut că el este alesul!”, spune Flaviu.

Tânărul este originar din Bistrița, iar Adrian, din Bîrlad, iar când au fost nevoiți să vină în țară după actele necesare cununiei civile din Germania, s-au lovit de o atitudine șocantă din partea unor funcționari.

„În România, am întâmpinat foarte mari probleme! Trebuia să venim în România să ne legalizăm actele și să le traducem pentru cununia din Germania. Ne trebuiau certificatele de celibat. Am fost atacați cu un mare rasism, spunând doamna de acolo că așa ceva este imposibil, nu acceptă așa ceva ea! Dar după ce am amenințat cu televiziunea, mi le-a dat trântindu-le pe masă, spunând că se umple lumea de noi! Am rămas șocat! Toți prietenii noștri au fost foarte bucuroși când au aflat de noi, fiind fost dansator în țară, am avut ocazia să colaborez cu foarte mulți artiști și să particip la multe evenimente și s-a aflat peste tot. Toți ne-au felicitat!”, povestește Flaviu.

În Germania, el și-a văzut visul cu ochii. „Ăsta era visul meu să îmi întemeiez o familie! Dintotdeauna știam că vreau să fac familie cu un băiat”, mărturisește Flaviu. Și tocmai de aceea a fost foarte fericit să împărtășească vestea primită de la autoritățile germane, care și-au dat acordul inițial pentru ca noua familie să adopte un copil.

„Am depus actele pentru adopție – statul german ne oferă această posibilitate – și am primit un răspuns extraordinar: copilul nostru este pe drum, s-a aprobat cererea, în maximum șapte luni avem copilul. Și, din câte am înțeles, sunt foarte multe cupluri gay, formate din români stabiliți aici, care au adoptat copii”, explică Flaviu.

Potrivit lui Flaviu, el și soțul său au putut alege unu sau doi copii dintre cei 20 care erau adoptabili, cu vârste cuprinse între opt luni și doi ani. Deocamdată, au ales un băiețel, care să aibă vârsta de un an, iar actele urmează să fie semnate la următoarea programare, când vor veni și părinții copilului la biroul de adopții.

Flaviu este conștient că adopția făcută de un cuplu LGBT este o chestiune mai greu de acceptat în țara natală.

„Momentan, nu ne gândim să venim cu copilul în România. Este prea mare rasismul și nu vreau să fie atacat copilul meu. Spre ca pe viitor să accepte. Momentan ne bucurăm de asta doar, de acceptarea căsătoriei”, susține tânărul.

Decizia CCR în cazul Coman și Hamilton

Flaviu și Adrian nu se numără printre cele 21 de cupluri care au semnat plângerea care a ajuns la CEDO în 2018. Asta nu înseamnă însă că nu susțin demersul care, dacă decizia din primă cameră devine definitivă, ar duce la recunoașterea familiei lor, devenită oficială în Germania.

„Mulțumim CEDO pentru tot efortul! Avem așteptări mari acum, avem speranță că suntem acceptați și în România, vrem să nu mai fim judecați, foarte mulți plecăm din România pentru asta, că nu acceptă așa ceva! În Germania, când a auzit primăria de care aparțin și cum a reacționat primăria din România, au rămas șocați! Mi-au spus în față că România este o țară în care a ajuns rasismul la mare grad! Și o țară foarte înapoiată! Așa spun și toți prietenii noștri de etnie germană!”, a conchis tânărul, proaspăt căsătorit.

Recunoașterea cuplurilor formate din persoane de același sex este ceea ce a stabilit și Curtea Constituțională a României în celebrul caz Coman și Hamilton. Totuși, decizia CEDO cântărește mai mult în ceea ce privește impunerea unui demers legislativ. Spre deosebire de decizia CCR din 2018, în cazul Coman și Hamilton, care, deși se referă la același drept al cuplurilor de același sex, nu poate duce la obligarea aleșilor să adopte un act normativ.

În urmă cu cinci ani, judecătorii constituționali au dezbătut excepția de neconstituționalitate invocată de Relu Adrian Coman, Robert Clabourn Hamilton și Asociația Accept, reclamanți într-o cauză în care solicită, printre altele, obligarea pârâților, Inspectoratul General pentru Imigrări și Ministerul Afacerilor Interne, să înceteze imediat discriminarea pe criteriul orientării sexuale, în aplicarea procedurilor cu privire la dreptul la liberă circulație în Uniunea Europeană, pentru soții Coman și Hamilton.

Conform documentului CCR, în motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii susțin că nerecunoașterea căsătoriilor între persoane de același sex, legal încheiate în străinătate, reprezintă o încălcare a dreptului la viață intimă, familială și privată, dar și o discriminare pe criteriul orientării sexuale.

„Reclamanții au construit împreună o viață intimă și de familie care a fost recunoscută legal de statul belgian. Mutarea în România nu poate schimba nici realitatea de fapt a vieții lor intime și de familie și nici realitatea juridică a căsătoriei lor legale în Belgia. Soții, însă, nu își pot continua, pe teritoriul României, relația lor de familie în condiții egale cu persoanele heterosexuale aflate în situații similare, întrucât reclamantul Robert Clauborn Hamilton este obligat, în acord cu practica Inspectoratului General pentru Imigrări, să părăsească teritoriul României, pe motiv că art. 277 din Codul civil interzice recunoașterea în România a căsătoriilor între persoane de același sex încheiate în străinătate.

Or, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, și relațiile stabilite într-un cuplu format din persoane de același sex sunt tot relații intime și de familie, ca și în cazul cuplurilor heterosexuale, astfel că nu există o justificare rezonabilă care să permită crearea unei diferențieri prin lege, inclusiv sub aspectul libertății de circulație a persoanei. Prin urmare, autorii excepției apreciază că reglementările interne vin în contradicție cu prevederile constituționale care apără viața intimă, de familie și privată, și cu cele care consacră egalitatea între cetățeni, și constituie o încălcare a art. 14, coroborat cu art. 8 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale”, potrivit actului CCR.

Astfel, judecătorii au admis excepția de neconstituționalitate și au constatat că dispozițiile art. 277 alin. (2) și (4) din Codul civil sunt constituționale în măsura în care permit acordarea dreptului de ședere pe teritoriul statului român, în condițiile stipulate de dreptul european, soților – cetățeni ai statelor membre ale Uniunii Europene și/sau cetățeni ai statelor terțe – din căsătoriile dintre persoane de același sex, încheiate sau contractate într-un stat membru al Uniunii Europene, se arată în Decizia CCR nr. 534/2018.