Ce MÂNCAU oamenii care locuiau pe teritoriul României, în urmă cu 8.000 de ani, de fapt

Cercetătorii de la Universitatea din Bristol au obținut noi date despre obiceiurile culinare ale oamenilor din neolitic, care trăiau lângă Dunăre (pe teritoriile actuale ale României și Serbiei), în urmă cu 8.000 de ani.

Studiul, publicat în Proceedings of The Royal Society B și citat de incredibilia.ro, a analizat peste 200 de fragmente de olărie vechi de 8.000 de ani.

Astfel, s-a descoperit că, deși se credea că în această perioadă alimentele de bază erau carnea și lactatele, se consuma mult mai mult pește decât s-ar fi crezut, potrivit IFL Science.

AUTO Amendă de 825 lei pentru toți șoferii români care fac această greșeală în timpul staționării în oraș. Mulți nici măcar nu știu că este greșit

00:01

ENERGIE Pe fondul crizei energetice de după războiul SUA-Iran, un lanț german de magazine a lansat o baterie solară care costă 300 de euro

23:51

Această descoperire face și mai multă lumină în ceea ce privește viața și dieta oamenilor din Neolitic care trăiau în zona cunoscută azi drept „Porțile de Fier”.

Până acum, se credea că în perioada neolitică – începută în urmă cu 12.000 de ani și care a marcat sfârșitul Epocii Pietrei – omul a renunțat la dieta bazată pe pește, specifică Mezoliticului, pentru că agricultura devenise o alternativă viabilă și a dus la apariția unei diete bazate pe carne și lactate.

Noile descoperiri (făcute printr-un proces tehnologic sofisticat, cunoscut ca „cromatografie – spectometrie de masă”, care indică ce fel de substanțe organice au stat la originea acizilor grași descoperiți) sunt cruciale pentru înțelegerea detaliilor practice ale evoluției noastre ca specie în această zonă și perioadă.

„Descoperirile arată că cele mai multe recipiente din Neolitic analizate au fost folosite pentru procesarea peștelui sau a altor resurse acvatice. Este un studiu care devine semnificativ dacă este privit alături de un studiu mai timpuriu, care arăta că același fel de produse de olărit din regiune erau folosite pentru a depozita carne de vită, capră, oaie și produse lactate”

„Aceste produse de olărit sunt diferite de aproape toate celelalte analizate în Europa (aproape 1.000 de fragmente), care indică prezența unor resurse terestre (vite, oi, capre, posibil și căprioară) pregătite în oale pentru gătit, chiar și în locuri aflate lângă fluvii sau pe coastă”, a explicat Lucy Cramp, cercetător șef și profesor la Departamentul de Antropologie și Arheologie al universității.

Acum, noi mâncăm regulat pește, chiar dacă există și animale domestice, dar pentru oamenii din Neolitic, este foarte neobișnuit că și-au continuat dieta acvatică, chiar dacă beneficiau deja de o sursă sigură de hrană.

Lucy Cramp și colegii săi nu sunt siguri care este motivul pentru care acest grup de oameni din Neolitic a continuat cu dieta acvatică, însă au fost propuse unele teorii.

De exemplu, populațiile masive de sturioni din Dunăre erau un motiv foarte bun pentru ca pescuitul să continue.

Studiul consideră că această anomalie privind dieta ar putea fi rezultatul amestecului cultural dintre populațiile din Mezoliticul târziu și Neoliticul timpuriu, care locuiau în zona din apropierea Dunării, în această perioadă.

Reziduurile de pește găsite în aceste fragmente ceramice pot indica și o schimbare a felului în care era pregătit peștele.

Odată cu dezvoltarea tehnologiei (olărit, cioplit de vase și unelte pentru pescuit și gătit), oamenii și-au permis să prepare hrană mai elaborată.

Dar motivul exact pentru care încă se mai consuma atât de mult pește este necunoscut și probabil că va rămâne așa pentru totdeauna.

SURSA FOTO – descopera.ro