De Ziua Franței, Marcel Ciolacu spune „Vive la France” și mulțumește pentru sprijinul în procesul de aderare la Schengen

Premierul, Marcel Ciolacu, a fost prezent, vineri, la Ambasada Franței, la ceremonia prilejuită de aniversarea Zilei Naționale.

În discursul său, Ciolacu a atins câteva aspecte importante în relația celor două state. În primul rând, Franța a fost și rămâne un susținător al țării noastre în demersurile de integrare în Uniunea Europeană, de la aderarea din 2007 până la procesul de aderare la Schengen.

Franța a fost unul dintre principalii susținători ai integrării noastre în Uniunea Europeană și ai aderării la NATO. Franța este cel mai important partener strategic în Europa, un partener care ne susține în procesul de aderare la OECD și apreciez, în mod deosebit, sprijinul constant și solid, pe care România l-a primit în toți acești ani. Profit de ocazie pentru a mulțumi Franței și pentru susținerea constantă a obiectivului nostru de aderare la Schengen. Sunt sigur că această susținere va continua și în următoarele luni cruciale pentru noi, din această perspectivă.

REACȚIE Cătălin Predoiu compară alegerile anticipate cu scufundarea Titanicului: „Ar folosi celor care nu ne doresc binele”

10:03

FLASH NEWS Incident grav de securitate cibernetică în Canada. Agenți AI au încercat să spargă un sistem al Guvernului de la Ottawa. Ce au descoperit autoritățile

09:34

Apoi, premierul a subliniat și dimensiunea economică a relațiilor bilaterale și și-a exprimat dorința ca valoarea investițiilor românești în Franța să crească.

Franța reprezintă, în continuare, un partener cheie al României, cu investiții majore în sectoare de importanță deosebită. Salut creșterea schimburilor comerciale, cu 16% în 2022, față de anul precedent și prezența în România a peste 10 mii de firme cu capital francez. Sper să răspundem și cu dezvoltarea investițiilor românești în Franța, în viitor.

Nu în ultimul rând, Ciolacu a făcut referire la „istoria consistentă”, care unește cele două națiuni.

Majoritatea elitelor românești s-au format ca studenți la Paris și au adus înapoi acasă nobilele idealuri ale libertății și egalității. Ei chiar le-au transformat în fapte, în modele instituționale, care au inspirat crearea statului român modern.