LIVE UPDATE | Ziua 574 de război: Depozite industriale din Liov, aruncate în aer de ruși / România, parte implicată în procesul de la CIJ

Războiul din Ucraina intră de miercuri, 20 septembrie, în ziua cu numărul 574. GÂNDUL vă prezintă cele mai importante evenimente din țara vecină, cu care România are cea mai lungă graniță de pe flancul estic al NATO.

Cel puțin nouă persoane au fost ucise în atacurile rusești de marți, care au țintit mai ales orașul Liov.

Ținta rușilor: uriașele depozite din Liov

Aici, lovituri succesive cu drone au incendiat uriașele depozite industriale pe care Ucraina le deținea. Potrivit Kievului, s-au pierdut ajutoarele umanitare primite din Occident și care ar fi fost ținute în aceste depozite.

Șase dintre victimele atacurilor rusești au fost ucise de o bombă teleghidată care a lovit orașul Kupiansk, din nord-estul țării, a declarat guvernatorul regional, Oleh Synehubov. El a descris atacul drept „o crimă militară împotriva populației civile din regiunea Harkov”.

ULTIMA ORĂ Alertă în flancul estic NATO. Avioanele de război Aliate au doborât o dronă deasupra Letoniei. Oamenilor li s-a cerut să se adăpostească

08:38

În 2020, Nona a părăsit India și s-a mutat în Craiova. Ce salariu are acum, după 6 ani ca muncitor în construcții

08:24

Un bărbat a fost ucis în atacul cu dronă asupra orașului Lviv, iar două persoane, inclusiv un polițist, au fost ucise în bombardamentul asupra orașului Herson, din sud.

Acestea au fost cele mai recente dintre numeroasele atacuri efectuate de Rusia de când a trimis trupe în Ucraina, în urmă cu aproape 19 luni.

România, stat intervenient la Haga, în fața CIJ

România participă miercuri, la Haga, în fața Curții Internaționale de Justiție, în calitate de stat intervenient, la pledoariile orale în cazul acuzațiilor de genocid în temeiul Convenției privind prevenirea și reprimarea crimei de genocid.

Procesul este inițiat de Ucraina împotriva Federației Ruse.

Potrivit Ministerului Afacerilor Externe (MAE), din rațiuni de eficiență și de bună administrare a justiției, având în vedere pozițiile juridice extrem de apropiate în această speță și numărul foarte mare de intervenienți, România împreună cu Belgia, Croația, Danemarca, Estonia, Finlanda, Irlanda, Luxemburg și Suedia vor prezenta o pledoarie comună.

Etapa procedurală curentă privește examinarea obiecțiilor preliminare formulate de Federația Rusă cu privire la competența Curții în această speță.

„Faza orală a procedurilor este organizată în continuarea etapei scrise, în contextul căreia România a transmis Curții, la 3 iulie 2023, observații scrise, cu scopul de a sprijini determinarea competenței Curții de a soluționa acest caz. La audieri participă o delegație condusă de directorul general pentru afaceri juridice din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, desemnat drept co – Agent al României în fața CIJ în acest caz. Ministerul Afacerilor Externe subliniază că participarea la aceste proceduri reflectă importanța acordată de România respectării Convenției privind prevenirea și reprimarea crimei de genocid, precum și încrederea în rolul Curții Internaționale de Justiție, organul judiciar principal al ONU, pentru clarificarea corectei interpretări și aplicări a prevederilor Convenției”, transmite, miercuri, MAE într-un comunicat de presă.

Stoltenberg vrea mai multe arme pentru Ucraina

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat, la New York, că Ucraina are nevoie urgentă de apărare antiaeriană, inclusiv de muniţie, piese de schimb şi întreţinere pentru sistemele militare actuale.

Stoltenberg a spus că războiul este unul de uzură și nu se poate vorbi de un impas, având în vedere câştigurile pe care Ucraina le-a obţinut prin contraofensiva începută în iunie.

„Dacă vrem încheierea războiului, dacă vrem o pace justă şi de durată, atunci sprijinul militar pentru Ucraina este calea corectă”, a spus Stoltenberg, aflat la New York pentru Adunarea Generală anuală a ONU, citat de agenția Bloomberg.

„Ucraina are nevoie de multe tipuri diferite de sprijin. Este o nevoie urgentă de apărare aeriană, nu doar de sisteme noi, ci şi de muniţie, mentenanţă, piese de schimb… Vedem că apărarea aeriană salvează vieţi în fiecare zi în Ucraina şi trebuie să susţinem sistemele de apărare aeriană ale Ucrainei” – Jens Stoltenberg

Secretarul general al NATO a refuzat să spună câte runde de muniţie pot livra anual aliaţii NATO sau când exact vor fi livrate Kievului avioanele F-16.

„Aliaţii lucrează din greu pentru a pregăti piloţii F-16 cât mai repede posibil. F-16 transmite un mesaj de sprijin pe termen lung. Suntem pregătiţi pe termen lung, trebuie să transmitem un mesaj că preşedintele Putin nu ne poate face să stăm şi să aşteptăm”, a mai zis Stoltenberg.