VIDEO. Petre Crăciun, omul care a unit scrisul cu istoria. POVESTEA stilorurilor celebre, printre care și cel al lui Marin Preda, la Muzeul Cotroceni

Istorie. Poveste. Pasiune. O călătorie fascinantă în lumea stilourilor, fiecare cu povestea și cu tainele lui, spusă – cu grația, nostalgia și simplitatea scrisului de mână – de Petre Crăciun, autorul volumului „Istoria și catalogul stilourilor românești.” Într-o locație superbă, în rezonanță perfectă cu tematica, la Muzeul Național Cotroceni, a avut loc deschiderea vernisajul expoziției „Stilouri românești, instrumente de scris și manuscrise ale șefilor de stat și ale scriitorilor români.”

Vezi galeria foto
15 poze

De la Marin Preda, Regele Mihai I, Nichita Stănescu, Emil Constantinescu, Ion Iliescu, Ion Cristoiu, Marius Tucă până la Mark Twain, Antoine de Saint-Exupery, Charles Dickens, Frații Grimm – vizitatorul poate admira o superbă colecție de stilouri și manuscrise, purtându-ne într-o anumită perioadă a istoriei, fiecare cu misterele și cu însemnătatea ei.

ACTUALITATE Preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Administratia Fiscală:”A asocia mii de angajaţi ANAF cu faptele unor indivizi este profund nedrept”

11:29

ULTIMA ORĂ Maxim ISTORIC al nivelului râului Bistrița. Bilanțul disperării după viitură. 890 de persoane s-au autoevacuat / Cod Roșu hidrologic valabil până luni

11:16

Sunt expuse peste 70 de modele ale stilourilor românești produse în a doua parte a secolului trecut la „Flamura Roșie” Sibiu (Flaro), la Întreprinderea de Industrie Județeană „Archimet” Sibiu, la Întreprinderea „Chimica” Cluj sau la Întreprinderea „Drum Nou” București.

Alte vitrine sunt dedicate stilourilor școlare, celor de birou sau stilourilor realizate de artizanii de altădată, precum Ferdinand Tvers, ultimul mare reparator de stilouri din România.

Pentru prima dată în România vor fi expuse stilouri sau alte instrumente de scris și înscrisuri olografe ale șefilor de stat din România: Regele Mihai I și președinții României de după 1990.

File de poveste la Cotroceni

Petre Crăciun, care a avut-o aprijin  în această călătorie, deloc ușoară, pe soția sa Cătălina, a readus – prin multă muncă, căutări, determinare, dar mai ales prin stăruința cu care și-a urmat visul – o bucată de istorie, uneori uitată nedrept de repede.

Mai exact, i-a readus într-o actualitate zbuciumată, pe acei oameni care au purtat în penița stiloului lor o frântură de poveste, oglindită în bucăți de lume, surprinse magistral și pentru întotdeauna prin puterea condeiului.

Emil Contantinescu (stânga), Petre Crăciun, Ferdinand Tvers și Alexandru Preda, fiul lui Marin Preda (drepta)

Petre Crăciun: „O pledoarie pentru instrumentele de scris, dar și pentru scrisul de mână”

„Această expoziție este o pledoarie și o restituire a unei pagini de istorie a României care a trecut neobservată. Noi l-am avut pe Patrache Poenaru care a inventat stilouri și nu am făcut nimic după aceea. Nu se mai știe aproape nimic despre stilourile românești. 

Ca istoric, m-am gândit să le adun și să le expun, să le arăt publicului, pentru a spune ce am realizat noi într-o anumită perioadă istorică. Am scris și o carte despre ele «Istoria Stilourilor românești», o pledoarie pentru instrumentele de scris, dar și pentru scrisul de mână”, a mărturisit Petre Crăciun, omul care, cu multă muncă, pasiune și perseverență, a făcut posibilă această expoziție a condeielor.

„Acest stilou de aur, considerat ca fiind meritul lui artistic și profesional”

Alexandru Preda, fiul romancierului Marin Preda, a fost prezent și el la deschiderea vermisajului de la Muzeul Cotroceni, oferind pentru perioada expoziției stiloul cu care Marin Preda a scris capodoperele sale literare din ultimul deceniu al vieții.

Fiul a povestit că Marin Preda nu își imagina scrisul fără stilourile sale, cel de aur, expus la Muzeul Cotroceni, fiind cumpărat de scriitor chiar de la Paris.

„Fiecare stilou are în spate o poveste, iar povestea stiloului tatălui meu începe undeva la Paris, prin anii 1970, acolo unde Marin Presa s-a dus și și-a cumpărat, printre altele, trei lucruri. Primul a fost acest stilou de aur, pe care l-a considerat ca fiind meritul lui artistic și profesional. Este un exemplar foarte scump, este un exemplar marca Waterman.

Alături de el și-a mai cumpărat o pălărie – care a intrat în Istoria Literaturii  ca fiind celebra pălărie pariziană. Iar al treilea obiect a fost o geantă diplomat, cu care și-a transportat de acasă, la Mogoșoaia – unde locuia în ultima perioadă a vieții – la editură manuscrisele pe care le ținea la el în fiecare zi. Această servietă am donat-o anul trecut Muzeului Literaturii”, a început povestea fiului marelui scriitor.

„Pentru el, stiloul era principala ustensilă de scris”

„El nu înțelegea cum poți să scrii cu altceva decât cu stiloul. Pentru el, scrisul era principala menire, îi plăcea să scrie stând la masă. N-a scris niciodată la mașină și nu-i plăcea această idee. Am încercat după ani, după ce a murit tatăl meu, să scriu cu acest stilou.

L-am luat din bibliotecă, i-am pus cerneală și am încercat să scriu cu el. Vă rog să mă credeți că nu mai scrie, numeni nu știe să scrie cu el, pentru că a fost ținut într-o anumită poziție, iar persoana care știa și care învățase acest stilou să scrie nu mai este aici, dar este întotdeauna alături de noi”, a mărturisit emoționat Alexandru Preda.

Stiloul de aur al lui Marin Preda, marca Waterman (stânga), cumpărat de la Paris de marele scriitor

Un președinte rămas fidel scrisului de mână

Pentru că nici stilourile șefilor de stat ai României nu au fost ocolite, fostul președinte, Emil Constantinescu – colecționar de stilouri – a participat la vernisaj, mărturisind că nu a scris niciodată la mașină sau la calculator, rămânând fidel stiloului.

În plus, stiloul cu care a semnat toate documentele oficiale în timpul mandatului de președinte poate fi admirat în vitrină, alături de o filă scrisă de mână zilele acestea, special pentru expoziție.

Stilourile președinților Ion Iliescu, Emil Constantinescu și Traian Băsescu

• De un mare interes vor fi exponatele (stilouri, manuscrise sau dedicații) aparținând unor mari scriitori, precum: Emil Gârleanu, Tudor Vianu, Tudor Arghezi, Mihail Sadoveanu, Nina Cassian, Zaharia Stancu, Constanța Buzea, Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Radu Beligan (trei caiete manuscris), Petru Vintilă, Gheorghe Tomozei, Mircea Sîntimbreanu, Nicolae Manolescu, Ana Blandiana, Alex. Ștefănescu, Ion Hobana, Virgil Carianopol, Varujan Vosganian, Mircea Cărtărescu, Spiridon Vangheli, Nicolae Dabija, Mihai Cimpoi, Arcadie Suceveanu, Ion Hadîrcă ș.a.
• Mai puteți vedea stilouri cu care au scris autorii contemporani: Ioan Aurel-Pop, Ștefan Mitroi, Ion Cristoiu, Marius Tucă, Petre Crăciun, Nicolae Rotaru, Passionaria Stoicescu, Michael Haulică, Răzvan Voncu, Horia Gârbea, Francisca Stoenescu, Adrian G. Săhlean, Alexandru Plăcintă, Marcel Manea.

Manuscris Marius Tucă „Am să te iubesc așa cum ești” și stiloul Montblanc cu care a scris

• Un punct de atracție îl reprezintă stilourile dedicate de unele mari firme internaționale de stilouri unor personalități sau României: Ilie Năstase (Montegrappa), Regele Mihai I (Pelikan), „România – U.E. 2007” (Montegrappa).
• O vitrină este destinată stilourilor dedicate unor mari scriitori universali: Fyodor Dostoevsky, Virginia Wolf , Mark Twain, Carlo Collodi, Antoine de Saint-Exupery, Rudyard Kipling, Charles Dickens, Frații Grimm sau stiloul realizat de artistul italian Cleto Munari în cinstea laureatului Premiului Nobel pentru Literatură din anul 1986, scriitorul nigerian Wole Soyinka.

Petre Crăciun, autorul volumului „Istoria și catalogul stilourilor românești”, este scriitor, istoric și colecționar

A publicat 25 de volume de literatură pentru copii, semnând o monumentală ediție care cuprinde un număr impresionant de basme culte – ”100 de basme și povești. Odaia fericirii”.

„Este o mare bucurie pentru mine, în calitate de scriitor dar și de colecționar, că am reușit să adun într-un singur spațiu expositional, toată producția românească de stilouri, dar și teme total noi și extrem de spectaculoase, cum ar fi instrumentele de scris și documente olografe ale șefilor de stat din România și, nu în ultimul rând, o multitudine de manuscrise valoroase și instrumente de scris care au aparținut scriitorilor români de ambele maluri ale Prutului.

Avem, cu alte cuvinte, întrunită o triadă care se poate rezuma la cuvintele: industria instrumentelor de scris, cultură, autoritate”, a declarat colecționarul, istoricul și scriitorul Patre Crăciun.

Sursă foto: Petre Crăciun și Marilena Rotaru facebook