Economia globală se îndreaptă spre cele mai slabe performanțe din ultimele decenii / Care este situația României

Economia mondială riscă să aibă, în prima jumătate a actualului deceniu, cele mai slabe performanțe din ultimii 30 de ani, arată un raport al Băncii Mondiale (BM), recomandând stimularea investițiilor și optimizarea politicilor fiscale.

”Creșterea economică globală ar urma să încetinească la 2,4% în 2024, al treilea an consecutiv al decelerării, ceea ce reflectă efectele persistente ale politicilor monetare stricte, aplicate pentru stabilizarea celei mai ridicate inflații din ultimele decenii, consecințele condițiilor restrictive de creditare și un mediu comercial și de investiții anemic pe plan mondial”, arată raportul Băncii Mondiale privind ”Perspectivele Economice Globale”.

În contextul în care lumea se apropie de jumătatea a ceea ce urma să fie ”un deceniu transformator pentru dezvoltare”, economia globală riscă să atingă un record negativ până la sfârșitul anului 2024, ”cea mai slabă creștere economică într-o jumătate de deceniu înregistrată după anii 1990”.

FLASH NEWS Israelul a eliminat un comandant cheie iranian din Forțele Quds în sudul Libanului

21:11

SOCIAL Scrisoarea pe care i-a trimis-o papa Leon al XIV-lea unei fetițe din București, în noaptea de Crăciun. Isabela îi trimisese un desen

20:29

Conform experților Băncii Mondiale, economia este ”într-o situație mai bună față de anul trecut”, reducându-se riscurile unei recesiuni globale, în principal datorită rezilienței economiei Statelor Unite.

Dar tensiunile geopolitice aflate în creștere ar putea genera noi riscuri pe termen scurt, iar perspectivele pe termen mediu s-au înrăutățit pentru multe economii în dezvoltare, pe fondul reducerii ritmului de creștere în economiile majore și în contextul celor mai stricte condiții financiare din ultimele decenii

”Riscurile asupra perspectivelor economice sunt orientate spre scădere, deși au devenit într-o anumită măsură mai echilibrate începând din iunie, ca urmare a reducerii constante a inflației și a stabilizării sistemelor bancare în economiile avansate, după presiunile de la începutul anului trecut. Conflictul izbucnit recent în Orientul Mijlociu, care s-a adăugat invaziei Rusiei în Ucraina, a intensificat puternic riscurile geopolitice. Intensificarea acestor conflicte sau amplificarea tensiunilor geopolitice pot avea efecte adverse asupra piețelor financiare și de mărfuri, asupra comerțului și a încrederii” precizează Banca Mondială.

Ritmul creșterii economice mondiale ar urma să scadă al treilea an consecutiv, de la 2,6% în 2023, la 2,4% în 2024. Economiile în dezvoltare ar urma să aibă o creștere de doar 3,9%, iar PIB-ul economiilor avansate va evolua cu doar 1,2% anul acesta, în scădere de la 1,5% în 2023.

Perspectivele economice ale României

Potrivit estimărilor Băncii Mondiale, România ar urma să înregistreze o creștere economică de 3,3% anul acesta (revizuită în scădere cu 0,6% față de estimările din iunie 2023) și de 3,8% în 2025 (revizuită în scădere cu 0,3%). În 2023, România a avut, potrivit estimărilor Băncii Mondiale, o creștere economică de 1,8%, în scădere de la 4,6% în 2022 și de la 5,7% în 2021.

Banca Mondială recomandă optimizarea politicilor fiscale

”În lipsa unei corectări majore a direcției, anii 2020 vor fi un deceniu al oportunităților pierdute. Creșterea economică pe termen scurt va rămâne slabă, lăsând multe economii în dezvoltare, în special țările sărace, blocate într-o capcană: niveluri paralizante ale datoriilor suverane și acces limitat la alimente (…). Această situație va obstrucționa progresele asupra multor priorități globale. Încă există oportunități de corectare a direcției. Acest raport prezintă un drum înainte clar: transformările pot fi realizate dacă guvernele acționează acum pentru accelerarea investițiilor și pentru consolidarea cadrului de politici fiscale”, afirmă Indermit Gill, economist-șef și vicepreședinte al Băncii Mondiale.

Pentru contracararea modificărilor climatice și atingerea obiectivelor stabilite pe baza criteriilor globale, națiunile aflate în dezvoltare vor avea nevoie de investiții anuale de aproximativ 2.400 de miliarde de dolari pe an.

Foto: Profimedia

Citește și:

UE verifică dacă parteneriatul Microsoft-OpenAI respectă reglementările concurențiale