Bombă cu dispersie, găsită în SERBIA. Un oraș a fost evacuat

O bombă cu dispersie, neexplodată din 1999, a fost depistată și transportată din orașul Nis, sudul Serbiei.

Luka Causic, oficial sârb, le-a spus reporterilor că bomba va fi transportată într-un loc sigur unde va fi distrusă. Bomba era de tip MK-84 și avea încărcătură explozivă de 430 kg.

Bombă cu dispersie, găsită în Serbia

Proiectilul exploziv data de pe vremea Războiului din Iugoslavia, mai exact, de pe durata bombardamentului NATO asupra orașului în anul 1999.  1.300 de oameni au fost evacuați, relatează AFP, citat de Yahoo News. Dacă bomba ar exploda, mulți oameni din preajma ei ar putea să fie uciși.

Diu 24 martie 1999, NATO a bombardat Serbia timp de 78 de zile fără aprobarea Consiliului de Securitate ONU. Bombardamentele de la Nis au fost efectuate pe 7 și 12 mai 1999. Avioanele Forțelor Aeriene Regale Olandeze au lansat două containere cu bombe cu dispersie pentru a distruge un aeroport, dar au lovit și asupra a trei obiective din orașul Nis:

INEDIT Primarul orașului New York, Zohran Mamdani, a reînviat o veche tradiție. Îmbrăcat la costum, a plonjat în apa unei piscrine inaugurate

18:27

AUTO Europa a devenit principala piață pentru mașinile chinezești. Cum a ajuns China să vândă autoturisme pe bandă rulantă și în România

18:03

• clădirea „Banovina” și piața principală, inclusiv o stație de autobuz de lângă un centru medical
• parcarea Nis Express de lângă râul Nisava
• centrul medical din Nis

Au rezultat în total 14 civili morți și 28 de răniți. În anul 2000, un civil a murit după ce o bombă neexplodată s-a detonat.

Bomba cu dispersie – o istorie sângeroasă

Bombardarea Vietnamului. Sursa Foto: Shutterstock

Satele Unite ale Americii au folosit bombe cu dispersie în Războaiele din Vietnam, Laos și Cambodgia (260 milioane de bombe cu dispersie, din care 80 milioane n-au explodat nici acum). Până în 2009, 7.000 de vietnamezi au murit de la bombe neexplodate care s-au detonat. Americanii și britanicii au lansat 2.000 de bombe cu dispersie asupra Serbiei pe durat Războiului din Iugoslavia.

În Afganistan, americanii și aliații NATO au lansat 1.228 bombe de acest tip. În Irak, SUA, Franța și Marea Britanie au lansat 61.000 de bombe cu dispersie pe durata Războiului din Golf din 1991, rezultând 4.000 ce civili irakieni morți în Irak și Kuweit.  Între 2003 și 2006, SUA și coaliția internațională au folosit 13.000 de bombe cu dispersie în Operațiunea pentru Eliberarea Irakului de sub regimul dictatorului Saddam Hussein.

Israelienii au folosit bombe cu dispersie asupra sudului Libanului în 1978, dar președintele american de atunci, Jimmy Carter, a fost primul lider de stat care a condamnat folosirea acestui tip de proiectil.  Sovieticii au nivelat baze ale mujahedinilor cu bombe cu dispersie pe durata invaziei Afganistanului între 1979 și 1989.

Bombele cu dispersie sunt interzise din 2008

Sunt rapoarte că Federația Rusă a bombardat Cecenia, Georgia și Ucraina cu bombe cu dispersie. Folosirea bombelor cu dispersie a fost interzisă după semnarea Convenției de la Dublin în 2008.

Folosirea bombelor cu dispersie este considerată drept crimă de război. O bombă cu dispersie este o muniție explozivă formată din mai multe bombe. Odată aruncată din aer la sol, bomba cu dispersie eliberează alte bombe mai mici care ucid oameni și distrug vehicule sau clădiri.

123 de state au aderat la Convenție, dar sunt 51 care încă au stocuri, printre care SUA, Franța, Germania, România, Rusia, China, Coreea de Nord, Egipt, Israel, India, Coreea de Sud, Pakistan, Polonia, Qatar, Serbia, Turcia, Siria și Africa de Sud.  Organizații non-statale ca ISIS, Hezbollah și forțele separatiste pro-ruse din Donețk au folosit bombe cu dispersie. SUA, care au fost cel mai mare producător și utilizator al bombelor cu dispersie,  au suspendat utilizarea operațională al acestui tip de bombe în 2003.

Citește și: VIDEO. Un soldat ucrainean dezamorsează cu mâinile goale o bombă rusească. Dacă ar exploda, mina ar fi letală pe o rază de 50 de metri