România se pregătește să reintroducă discret „ARMATA OBLIGATORIE”, deși 58% dintre români se opun

• Sunt zece ani ani de când Ucraina se luptă împotriva Federației Ruse pentru recuperarea peninsulei Crimeea și regiunii Donbas de sub ocupația rusă.
• Între timp, majoritatea țărilor est-europene se pregătesc să reintroducă serviciul militar obligatoriu de teama unui posibil atac rusesc la distanță sau a unei invazii.
• Guvernele europene consideră că numai prin creșterea efectivelor militare, Rusia ar putea fi descurajată să comită acte de agresiune asupra spațiului euroatlantic. 

România se află printre țările membre NATO care a crescut bugetul pentru apărare, dar înregistrează un deficit la aproape jumătate din rândul ofițerilor. Un sfert dintre candidații interesați să se alăture Armatei Române au picat testele fizice, precum alergarea de rezistență.  Doar 40% au reușit să treacă probele. 18% au picat testele psihologice.

MESAJ Vice-Ambasadorul Israelului în România: Astăzi, unul dintre cele mai mari atacuri teroriste din istorie a fost oprit

19:34

ACTUALITATE Ales pe listele POT, deputatul Călin-Florin Groza a semnat cu PSD Maramureș

19:26

Salariile sunt mici în raport cu media europeană. Nu ajung nici măcar la echivalentul a 1.000 euro, veniturile actuale fiind insuficiente pentru a face față inflației. Cel mai mic salariu lunar pentru un soldat profesionist la momentul angajării este de 4.399 lei, alcătuit din solda lunară netă de 3.345 lei și norma de hrană care atinge doar 1.054 lei. Potrivit reportajului publicat anul trecut de Recorder, mulți militari își dau demisia din cauza condițiilor îngrozitoare și a veniturilor mici.

În cazul unui război la distanță cu Rusia (cu bombardamente aeriene), mai degrabă, România ar avea nevoie de un număr mare de piloți în aviație și de operatori pentru sistemul de apărare antiaeriană care să se priceapă la utilizarea unor drone și lansarea de rachete pentru apărare decât de infanteriști. Din păcate, și la acest capitol, România stă prost. Numai unul din cele patru sisteme Patriot este operațional. 

Mulți adulți incorporabili sunt supraponderali. Între 10 și 30% dintre români ar fugi din țară în caz de război

Vârsta minimă de la care un tânăr de sex masculin sau feminin poate să intre în armată este 18 ani. Anual, 227.089 de tineri ating vârsta minimă pentru a se alătura Armatei Române. Armata Română este alcătuită din 71.500 de soldați activi și 55.000 de rezerviști. Potrivit unor statistici din 2021, peste 9 milioane de cetățeni români, cu vârste cuprinse între 18 și 50 ani,  ar putea fi apți pentru armată. Serviciul militar obligatoriu a fost abolit din anul 2007.

Dar potrivit raportului publicat de OMS și citat de Europa Liberă , aproximativ 58% dintre adulții români suferă de supraponderabilitate, majoritatea fiind în incapacitatea de a îndeplini sarcini rudimentare în operațiuni militare.  Potrivit unui sondaj publicat de Libertatea în 2022, numai 36,3% dintre cei intervievați au răspuns că ar participa, cum pot, la apărarea țării în caz de atac.  33,2% au spus că vor aștepta să vadă cum decurge situația. 29,1% au spus că ar pleca din țară și s-ar ascunde într-un loc mai sigur.

În 2024, după un sondaj IRES citat de PRO TV, 10% dintre români spun că ar fugi din țară, 38% s-ar înrola în armată să-și apere patria, iar 44% ar rămâne în țară, dar nu s-ar implica în apărare.   Potrivit unui sondaj Avangarde, citat de G4Media, 58% dintre români se opun reintroducerii serviciului militar obligatoriu.  Cei care au răspuns că ar pleca din țară, au expus următoarele motive: „De ce nu se grăbesc să-și riște viața pentru țară peste 60 de procente dintre români?” „E normal să meargă la război militarii, nu oamenii obișnuiți”,  „Am obligații în primul rând față de familie, nu față de țară”,  „Nu merg la război ca să apăr averile corupților și ale șmecherilor care fug din țară”,  „Nu avem ce apăra, România este în mâinile străinilor oricum”.

De câți soldați are nevoie Armata Română?

Potrivit generalului în retragere Virgil Bălăceanu, România, cu 60.000-70.000 de militari activi,  poate face față unei forțe de 150.000 – 200.000 de soldați, atâția câți a folosit Rusia în primele săptămâni ale invaziei în Ucraina. Țara noastră ar rezista până la sosirea întăririlor din partea altor state membre NATO.

Dar dacă Rusia ar mobiliza o armată de jumătate de milion de militari, România ar avea nevoie de circa 200.000 de soldați. Generalul a declarat pentru Adevărul că trebuie refăcută rezerva armatei pe principii voluntare pentru a nu fi reintrodus serviciul militar obligatoriu. El mai susține că România are nevoie de o grupare navală permanentă în Marea Neagră.

Potrivit unui scenariu, expunerea regiunii în fața invadatorilor ruși ar putea duce la cucerirea Bucureștiului și capitularea României în maxim 24 ore în fața forțelor rusești, potrivit scenariului publicat de Il Messaggero. Deși a lăudat România ca fiind un exemplu de contribuție la apărare colectivă, generalul american în retragere Ben Hodges spune că țara noastră are o „infrastructură jalnică”. Căile ferate și drumurile din România, aflate în stare precară, ar împiedica trupele din alte țări membre NATO să sosească rapid.

Profesorul univ. Valentin Stan: „America apără pe cine vrea ea”

Potrivit Articolului 5 din Tratatul Nord-Atlantic, un atac împotriva unui stat membru NATO este considerat un atac împotriva tuturor statelor membre NATO:

„Părțile convin că un atac armat împotriva uneia sau mai multora dintre ele, în Europa sau în America de Nord, va fi considerat un atac împotriva tuturor”.

Însă, este precizat că se vor adopta „măsurile necesare pentru restabilirea păcii și securității internaționale” și „efectuarea a oricărei acțiuni pe care o consideră necesară” în Consiliul de Securitate. Statele membre NATO pot sprijini un alt stat membru atacat cu acțiuni pe care le consideră „necesare”, precum aprovizionarea cu muniție, echipamente de luptă și de apărare,  hrană, bani și medicamente.

Valentin Stan, profesor universitar de istorie și analist politic, a declarat la emisiunea Marius Tucă Show, de la 1:13;00, că Statele Unite nu se vor lupta convențional în mod direct cu alte puteri nucleare, precum Rusia și China, în contextul în care guvernul de la Kiev s-a plâns că nu este apărat de NATO împotriva bombardamentelor aeriene rusești așa cum a fost Israelul în cazul bombardamentului iranian. Israelul nu are garanții de securitate de la SUA. John Kirby, consilierul pe securitate națională SUA, spune că „nu vor exista cizme americane pe teren, în  Ucraina. Președintele a fost foarte clar. SUA nu se vor implica într-un rol de luptă în războiul din Ucraina”. 

„Știți de ce s-au inventat armele nucleare, dragi români? Să vă spun eu.  Nu ca să fie neapărat mai multă pace, deși a fost, din cauza armelor nucleare. Războiul Rece în Europa a fost cea mai lungă perioadă de pace în istoria continentului în care nu ai avut războaie. Dar în esență, armele nucleare s-au inventat pentru ca marile puteri care dețin arme nucleare să nu meargă la război, împotriva uneia celeilalte. Își imaginează cineva că face SUA război cu China și rămânem aici?  Sau ne apucăm să ne luptăm convențional cu Rusia, îi batem pe ruși, le ocupăm țara, în timp ce rușii stau cu mâna pe buton?  Români, nu o să vedeți războaie între puteri nucleare. Dacă mâine vă invadează Rusia, ceea ce nu o să se întâmple, vă dau un ipotetic, dacă mâine vă invadează Rusia, niciodată America nu vă va apăra împotriva Rusiei.  America nu apără pe nimeni de pe un tratat, de pe o hârtie, un graffiti, apără doar după interesele ei. Nu sunteți în interesele ei. Niciodată, o putere nucleară nu va merge la război, chiar convențional, împotriva altei puteri nucleare”. 

România se pregătește discret să reintroducă armata obligatorie

Potrivit unui articol recent publicat de  Digi24, „România se pregătește discret spre reintroducerea serviciului militar obligatoriu”.  Situația capacității de luptă a Armatei Române este analizată în structurile de conducere a Ministerului Apărării Naționale și în ședințele CSAT, după declarațiile făcute de ministrul Apărării,  Angel Tilvăr (PSD).

Președintele Senatului, Nicolae Ciucă (PNL), a declarat că România nu are o infrastructură pregătită pentru introducerea serviciului militar obligatoriu. Nivelul de salarizare ar fi principala cauză a deficitului de personal. Șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, a afirmat pentru Europa Liberă că tinerii până în 35 ani ar putea să facă pregătire militară de patru luni, voluntar, în unitățile militare ale MAPN.

Klaus Iohannis, președintele României,   în februarie 2020, cu o lună înainte de implementarea restricțiilor,  a declarat inițial despre pandemia de coronavirus, „că situația privind coronavirusul trebuie tratată cu toată seriozitatea , dar nu există niciun motiv real de panică”. În timp ce majoritatea statelor europene, inclusiv Elveția care renunță la neutralitate, iau în serios amenințarea agresiunii ruse și propun reintroducerea serviciului militar obligatoriu, președintele României a declarat:

„Nu m-am gândit la recrutare obligatorie și nu voi avansa așa ceva. Este o chestiune foarte clară. În rest, cred că trebuie să existe mai multă informație și atractivitate în cariera militară, precum și o soldă atractivă și o publicitate pozitivă”. 

Bulgaria, Polonia și Germania se pregătesc să crească efectivele. În Letonia, armata a devenit obligatorie, iar rușii sunt expulzați

În Bulgaria, ministeriul Apărării susține că țara dispune de suficiente resurse, chiar dacă serviciul militar obligatoriu a fost abolit în 2007. Rezerva este îmbătrânită. Totuși, ministerul  a transmis că s-a gândit cum va „reîmprospăta și întineri” rezerva, potrivit declarațiilor făcute de ministrul interimar al Apărării,  Atanas Zapryanov, în timpul unei conferințe în Parlament.  Potrivit acestuia, o creștere cu 30% a salariilor personalului militar va ajuta la umplerea stocului.

În Germania, ministrul Apărării, Boris Pistorius, susține reintroducerea serviciului militar obligatoriu, dar implementarea precisă a acestui model este însă dificilă, scrie Der Spiegel . În Suedia, aproximativ 10%  dintre studenți  sunt recrutați în armată. Polonia este gata să reintroducă serviciul militar obligatoriu, deși forțele armate poloneze au înregistrat un număr record de recrutări de la invazia rusă a Ucrainei din 2022.  În Danemarca, femeile vor fi obligate să efectueze serviciul militar din anul 2026.

În Letonia, Parlamentul a aprobat de anul trecut o lege pentru reintroducerea serviciului militar obligatoriu. Primii recruți au început antrenamentele din vara lui 2023. Nu sunt luați cu „arcanul”. De frica unei invazii rusești, sunt chiar foarte mulți voluntari Țara baltică este deja aflată într-un război hibrid cu Federația Rusă din cauza atacurilor cibernetice masive. Ca reacție la agresiunea rusă, Letonia îi expulzează toți rușii care nu învață limba letonă. 

Citește și: AUR propune reintroducerea stagiului militar obligatoriu. „Fiecare cetățean trebuie să-și îndeplinească această obligație”