Izvorul Tămăduirii, sărbătoare MARE pentru români. Ce să nu faci niciodată pe 10 mai

Izvorul Tămăduirii este una dintre cele mai importante sărbători pentru creștinii ortodocși. Izvorul Tămăduirii nu are dată fixă, această sărbătoare pică în fiecare an în Săptămâna Luminată, în prima vineri de după Paști.

În 2024, Izvorul Tămăduirii are loc pe 1o mai.

Izvorul Tămăduirii. Tradiții și obiceiuri – Ce să nu faci niciodată pe 10 mai

În ziua Izvorului Tămădurii, bisericile fac sfințirea aghesmei mici după Liturghie. Se spune că cei care beau această agheasmă se vindecă, iar în unele locuri se stropește și casa cu agheasmă mică.

După slujba de sfințire, preoții îi stropesc pe credincioşi cu apă binecuvântată şi cântă troparul: ”Mântuieşte, Doamne, poporul Tău şi binecuvântează moștenirea Ta, biruința binecredincioșilor creștini asupra celui potrivnic dăruiește, şi cu crucea Ta, păzește pe poporul Tău”.

FLASH NEWS Miruță anunță că Armata angajează 7.000 de oameni: „Un record pentru ultimul deceniu”

18:39

FLASH NEWS Disidenții liberali așteaptă verdictul Tribunalului București. Ar putea urma excluderi din partid

18:34

În credința populară, acest cântec de binecuvântare, rostit de preot în timp ce mulțimea credincioșilor este stropită cu apă sfinţită, are rol purificator, de îndepărtare a energiilor negative şi a pagubei.

În tradiţia populară, bolnavii care respectă ritualul şi beau agheasmă dimineaţa, înainte de micul dejun, se înzdrăvenesc. De asemenea, cu Agheasma mică se stropesc încăperile din gospodărie, cu excepția băii.

În unele zone ale ţării, în această zi se mai practică ”Jurământul juvenil”. Ceremonia se face în fiecare an în ziua praznicului Izvorul Tămăduirii între tineri cu vârste cuprinse între 9 şi 14 ani, pe criterii de prietenie, de afinitate sufletească şi de sex. Tinerii trebuie să împlinească mai multe momente rituale; ei trebuie să-şi jure loialitate şi să facă schimb de obiecte cu valoare sentimentală: un colac, un vas de lut sau o lumânare.

Izvorul Tămăduirii – o sărbătoare din vechime

Sărbătoarea aminteşte de o minune petrecută în apropierea Constantinopolului. Conform tradiţiei, Maica Domnului i-a descoperit împăratului Leon cel Mare, înainte de urcarea sa pe tron, un izvor cu apă vindecătoare. Împăratul Leon, mergând printr-o pădure, a întâlnit un orb rănit care îşi căuta drumul. Leon l-a luat de mână ca să-l conducă, dar, la cererea orbului de a-i da apă, a plecat să caute. Negăsind, a auzit glas Maicii Domnului care i-a indicat locul unde va găsi apă pentru a potoli setea orbului şi pentru a-i unge ochii lipsiţi de vedere. Urmând cele auzite, Leon a găsit izvorul, care s-a dovedit a fi tămăduitor. Orbul şi-a astâmpărat nu numai setea, dar şi-a recăpătat şi vederea. După ce a ajuns împărat, Leon a ridicat în acel loc o biserică, iar cu apa acelui izvor s-au vindecat mulţi bolnavi de-a lungul timpului.