Paștele Blajinilor, tradiții și obiceiuri. Ce NU trebuie să faci niciodată astăzi

Paștele Blajinilor este sărbătorit, în fiecare an, în lunea din Săptămâna Neagră, perioada care urmează după Săptămâna Luminată.

Paştele Blajinilor este cunoscut şi sub denumirile de Lunea Morţilor sau Paştele Morţilor. Anul acesta, Paștele Blajinilor este sărbătorit pe data de 13 mai.

Tradiția spune că este Paștele celor care nu mai sunt printre noi. Sărbătorită preponderent în Europa de Sud-Est, sărbătoarea Paștele Blajinilor are la bază pomenirea celor decedați.

În unele zone ale țării, preoții sunt chemați să săvârșească, în lunea după Duminica Tomii, o slujbă pentru sufletele celor răposați. Există credința că prin această slujbă sufletele celor trecuți în lumea veșniciei vor fi părtașe fericirii fără sfârșit. Având în vedere ca în nicio carte de cult, tiparită cu binecuvântarea Sfântului Sinod, nu se află tipicul specific acestei slujbe, ea este de multe ori improvizată, potrivit creștinortodox.ro.

CONTROVERSĂ Rusia preia controlul total asupra filialei ruse a retailerului german Metro, pe fondul tensiunilor dintre Moscova și Berlin

22:46

EXCLUSIV Cine a băgat România în criză? Scandal în platoul Gândul între Ben Oni Ardelean (PNL) și Fabian Radu (AUR) pe situația din țară

22:24

Paștele Blajinilor – Ce nu trebuie să faci niciodată în această zi

Potrivit tradiției, se spune că spiritele blajinilor intră în biserică la Sfânta Liturghie. Se mai spune că nu ai voie să îi vorbești de rău pe cei care s-au dus dintre noi, chiar dacă nu ai avut înțelegere cu aceștia. Se spune că morții care sunt bârfiți de Paștele Blajinilor pot face necazuri în casele oamenilor.

Se spune că de Paștele Blajinilor nu ai voie să coci sau să speli haine. Nici să bați covoare nu este acceptat, pentru că zgomotul făcut îi poate speria pe blajinii care se întorc în această zi specială de pe lumea cealaltă pentru a se ruga și a ține post pentru cei vii.

În unele zone rurale din România se crede că blajinii pot da foc grajdurilor sau pot omorî animalele aflate în câmp, însetându-le chiar și dacă beau apă.

În această zi, bătrânii dădeau de-a dura ouă roșii în amintirea Blajinilor, iar în Bucovina se mânca la iarbă verde, unde multe firimituri erau lăsate să cada intenționat pe pământ, întru pomenirea celor morți. În cele mai multe locuri din țara noastră, oamenii merg în această zi la cimitire, dând de pomană ouă roșii, pască și cozonac și punând flori pe morminte.