Pacienții români aflați în moarte circulatorie ar putea deveni DONATORI de organe. Care este diferența dintre moartea circulatorie și cea cerebrală

Pacienții din România aflați în moarte circulatorie ar putea deveni donatori de organe, așa cum se întâmplă deja în mai multe țări europene. Este vorba de pacienți în cazul cărora se constată că resuscitarea nu mai are efect.

În prezent, legislația din România prevede că doar pacienții în moarte cerebrală pot deveni donatori de organe.

Președintele Asociației Romtransplant, medicul Horațiu Moldovan, a declarat pentru HotNews că Agenția Națională de Transplant ar putea solicita, în perioada următoare, această modificare legislativă, pe fondul numărului insuficient de donatori de organe din țara noastră.

EMISIUNI Bărbatul atacat cu acid la Slatina acuză influența lui Bercea Mondialu în justiție: „Le dădea bani cu dobândă magistraților, avocaților și procurorilor, ca să-i aibă la mână”

15:00

REACȚIE Cseke Attila susține că interimatul prelungit nu este o soluție pentru România și le cere partidelor din fosta coaliție să găsească rapid o soluție

14:58

În România, în 2024, au existat 44 de donatori de organe în moarte cerebrală și s-au efectuat peste 100 de transplanturi, conform celor mai recente date prezentate public de Agenția Națională de Transplant, la finalul lunii iunie.

„Conceptul de donator de organe în moarte circulatorie este „un concept mai nou, care își face loc în medicina de transplant la nivel internațional, în acest moment”, arată dr. Horațiu Moldovan, medic primar chirurgie cardiovasculară și unul dintre puținii medici din România care fac transplant de cord.

În trecut, pentru o scurtă perioadă, Horațiu Moldovan a fost și secretar de stat în Ministerul Sănătății.

Medicul spune că o creștere a numărului de potențiali donatori de organe „este necesară pentru că activitatea de transplant este evident limitată din cauza ofertei limitate de organe de la donatori”.

Până acum, în general, organele puteau fi prelevate de la donatori aflați în moarte cerebrală, „la care funcția creierului era compromisă, abolită definitiv. Conceptul de moarte cerebrală a fost elaborat și legiferat în decursul anilor ’50 -’60 – ’70, când s-a statuat la nivel internațional în medicina și chirurgia de transplant”, explică medicul Horațiu Moldovan.

Pe măsură ce domeniul transplantului s-a dezvoltat, din ce în ce mai mulți pacienți având nevoie de această intervenție pentru diverse organe, „a devenit necesar să lărgim baza de potențiali donatori pe care să-i valorizăm sub formă de donatori reali și să putem crește numărul de operații de transplant”, mai spune dr. Horațiu Moldovan.

Medicul a explicat, pentru sursa citată, care este diferența dintre un pacient în moarte cerebrală și unul în moarte circulatorie.

„Concret, spre deosebire de conceptul inițial în care se considera posibilă prelevararea de organe de la cei la care funcția creierului era definitiv compromisă, astăzi se introduce acest nou concept: să se poată recolta organe și de la pacienții aflați în moarte circulatorie, la care funcția cardiacă și circulatorie este abolită. Pacienții aceștia sunt resuscitați, dar în momentul în care se constată că resuscitarea nu mai are nu are succes, se pune problema valorizării organelor care sunt încă în stare bună de funcțiune prin prelevare și utilizarea lor în operații de transplant”, a spus acesta.

Dr. Horațiu Moldovan precizează că este vorba numai despre pacienți aflați sub manevre de resuscitare, în cazul cărora se constată, în timpul manevrelor respective, că nu mai pot fi resuscitați cu succes: „Un pacient care nu mai are șanse să fie resuscitat poate fi circulat extra-corporal cu o mașină de circulație extra-corporală și ulterior i se pot preleva organele”

Pentru acest lucru, este nevoie de o adaptare a cadrului legislativ, iar instituția care are competențe să propună aceste modificări este Agenția Națională de Transplant.

Medicul Horațiu Moldovan mai spune că Asociația științifică Romtransplant urmează să dezbată această variantă cu alți specialiști europeni care prelevează organe de la pacienți în moarte circulatorie în cadrul unui congres care va avea loc în luna octombrie, la București.

Donarea de organe, doar cu acordul donatorului sau al familiei acestuia

În acest moment, în România, donarea de organe se face numai în baza acordului informat – un pacient aflat în moarte cerebrală devine donator doar în cazul în care familia sa își dă acordul pentru acest lucru.

Legislația din România prevede, de asemenea, și posibilitatea ca o persoană care vrea să își doneze organele să se înscrie, în timpul vieții, în registrul donatorilor, pentru a i se preleva organele atunci când ajunge în moarte cerebrală.

Excepție fac transplantul de ficat și de rinichi, unde există și posibilitatea ca donatorul să fie viu, dacă se consideră că viața și sănătatea acestuia nu sunt puse în pericol.

În unele țări europene funcționează însă acordul prezumat – orice pacient în moarte cerebrală se transformă în donator, în cazul în care nu a semnat, în timpul vieții, că nu este de acord să îi fie donate organele.

Despre introducerea acordului prezumat s-a vorbit și în România, dar acest lucru nu s-a concretizat până acum. În 2007, Asociația Transplantaților (ONG ce reprezintă pacienții transplantați sau aflați în așteptarea unui transplant) a propus introducerea acestei prevederi în legea transplantului, dar propunerea de atunci a fost puternic contestată de Biserica Ortodoxă Română (BOR) și de câteva asociații și ONG-uri apropiate de BOR, pentru că Biserica Ortodoxă Română susține donarea de organe, dar numai dacă este făcută în mod „conștient”.

Prof. dr. Horațiu Moldovan spune că România nu își propune, în acest moment, să treacă de la acordul informat la cel prezumat, iar medicii nu intenționează să propună o astfel de modificare.

Eventuala prelevare de organe de la pacienți în moarte circulatorie se va face tot în baza acordului informat al familiei donatorului, așa cum se întâmplă și în prezent cu pacienții aflați în moarte cerebrală.

Donarea de organe de la pacienți în moarte circulatorie funcționează deja în câteva țări europene

Pacienții aflați în moarte circulatorie sunt deja potențiali donatori de organe în câteva țări europene, precum Italia, Spania, Marea Britanie, Suedia, Norvegia, Olanda sau Elveția. În acest moment, se discută implementarea acestei practici și în Germania.

În Elveția, ea funcționează încă din anul 2011, iar o treime dintre donatorii de organe sunt pacienți aflați în moarte circulatorie. În această țară, acordul prezumat pentru donarea de organe a fost introdus în urma unui referendum care a avut loc acum doi ani. Atunci, 60% dintre elvețieni au fost de acord ca oricine să poată deveni potențial donator de organe după moarte, cu excepția cazurilor în care persoana și-a exprimat explicit dezacordul pentru acest lucru, în timpul vieții.

FOTO – Caracter ilustrativ: Shutterstock