Aplicația TELEGRAM, „dark-web-ul” care găzduiește „piețe subterane” pentru infractori: „Transferăm 3.000.000 USDT furați din străinătate pe zi”

Rețelele de infractori puternice din Asia de Sud-Est utilizează pe scară largă aplicația Telegram, care a permis o schimbare fundamentală în modul în care crima organizată desfășoară activități ilicite la scară largă, conform unui raport al Organizației Națiunilor Unite (ONU) publicat luni.

Raportul vine în contextul unor acuzații recente împotriva aplicației criptate, în special după ce Franța, având în vedere o nouă legislație stringentă fără echivalent internațional, l-a acuzat pe fondatorul Telegram, Pavel Durov, de facilitarea activităților criminale pe platformă.

Oficiul Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate (UNODC) a menționat că datele piratate, inclusiv detalii de carduri de credit, parole și istorii de navigare, sunt tranzacționate deschis în cadrul aplicației, care dispune de canale extinse cu puțină moderare.

CULTURĂ Toată lumea știe, Shakespeare în Bănie. „WILL matters” la Craiova

23:21

CONTROVERSĂ Alertă cu dronă în Țările Baltice pentru a treia zi consecutivă. Avioanele NATO s-au ridicat de la sol

23:10

În plus, instrumentele utilizate pentru criminalitatea cibernetică, precum software-ul deepfake destinat fraudelor și programele malware de furt de date, sunt de asemenea vândute pe scară largă, iar platformele de criptomonede fără licență oferă servicii de spălare a banilor.

„Transferăm 3 milioane USDT furați din străinătate pe zi,” se afirma într-un anunț în limba chineză.

Raportul subliniază existența unor „dovezi puternice” că piețele de date subterane se mută pe Telegram, iar vânzătorii caută activ să vizeze grupurile transnaționale de crimă organizată cu sediul în Asia de Sud-Est.

Această regiune a devenit un centru important pentru o industrie de miliarde de dolari, care vizează victime din întreaga lume cu scheme frauduloase, majoritatea fiind sindicate chineze ce operează din complexe fortificate cu personal de muncitori traficați.

Industria generează anual între 27,4 și 36,5 miliarde de dolari, conform UNODC.

Șeful Telegram, arestat la Paris

Durov, originar din Rusia, a fost arestat la Paris în august și acuzat de facilitarea activităților criminale pe platformă, inclusiv răspândirea de imagini sexuale cu copii. Această situație a generat un val de întrebări legate de responsabilitatea penală a furnizorilor de aplicații și a stârnit dezbateri cu privire la limitele libertății de exprimare și aplicării legii.

Telegram, care are aproape 1 miliard de utilizatori, nu a răspuns imediat la o solicitare de comentarii. După arestarea sa, Durov, acum liber pe cauțiune, a declarat că aplicația va colabora cu autoritățile legale, oferind adresele IP și numerele de telefon ale utilizatorilor care fac cereri oficiale. De asemenea, el a menționat că aplicația va elimina anumite funcții utilizate abuziv în activități ilegale.

Benedikt Hofmann, reprezentantul adjunct al UNODC pentru Asia de Sud-Est și Pacific, a declarat că aplicația reprezintă un mediu accesibil pentru criminali.

„Pentru consumatori, aceasta înseamnă că datele lor sunt expuse unui risc mai mare de a fi folosite în escrocherii sau alte activități criminale decât oricând înainte,” a afirmat el pentru Reuters.

Raportul indică faptul că amploarea profiturilor obținute de grupurile criminale din regiune le-a obligat să inoveze, adăugând noi modele de afaceri și tehnologii, inclusiv malware, inteligență artificială generativă și deepfake în operațiunile lor. UNODC a identificat mai mult de 10 furnizori de servicii software deepfake care vizează în mod specific grupurile criminale implicate în fraude cibernetice din Asia de Sud-Est.

În altă parte a Asiei, poliția din Coreea de Sud, considerată cea mai vizată de pornografia falsă, ar fi lansat o investigație asupra Telegram pentru a analiza dacă aceasta încurajează crimele sexuale online.

Recent, Reuters a raportat că un hacker a utilizat chatbot-uri pe Telegram pentru a divulga datele companiei de asigurări indiene Star Health, ceea ce a determinat asigurătorul să dea în judecată platforma, potrivit News.ro.

Folosind chatbot-urile, Reuters a reușit să descarce documente de politică și de revendicare care conțineau nume, numere de telefon, adrese, detalii fiscale, copii ale cărților de identitate, rezultate ale testelor și diagnostice medicale.