Locul de POVESTE din România supranumit „Grădina Raiului”. Toți bucureștenii ar trebui să îl viziteze

Mănăstirea Râmeț – sau „Grădina raiului din Apuseni” – este un obiectiv turistic situat în județul Alba, în mijlocul  Munților Apuseni. Această mănăstire este una de maici, deși a fost inițial de călugări și se află în comuna Râmeţ, satul Valea Mănăstirii, nu departe de Teiuș (aproximativ 18 km).

Lăcaşul de cult este aşezat în valea îngustă şi stâncoasă săpată de apa Geoagiului în Munţii Trascăului, fiind dominată de pereţi de calcar ce se ridică de o parte şi de alta a văii.

Toți bucureștenii ar trebui să viziteze acest loc, care este o adevărată oază de linişte și reflecție, cu evlavie şi rugăciune, fiind vegheată de culmile stâncoase ale Munţilor Trascăului, cu priveliști uimitoare cu păduri dese și pâraie limpezi. O relaxare garantată pentru cei care trăiesc în marile orașe, aglomerate și pline de betoane.

EDUCAȚIE Ministrul Educației nu cunoaște legea examenului maturității? Ce gafă a făcut Mihai Dimian legat de media de promovare la Bac

18:58

CONTROVERSĂ Un mare lanț de mâncare din Marea Britanie la un pas de a lua o decizie drastică din cauza unei crize de castraveciori murați

18:47

Atmosfera liniștită a mănăstirii îi invită pe vizitatori să se retragă din agitația vieții cotidiene și să se conecteze la un nivel spiritual mai profund cu natura și Divinitatea, notează Știri de Cluj.

Aşezământul este printre cele mai vechi mănăstiri ortodoxe din Transilvania, după unii autori chiar de la începutul secolului al XIII-lea, are ca primă dată certă anul 1376, potrivit sursei citate.

Toponimul Râmeţ ar deriva de la Eremit=pustnic, concluzia fiind că a fost întemeiată de călugării retraşi în sihăstrie la adăpostul stâncilor de aici.

În anul 1506, această mănăstire a fost luată sub ocrotiorea domnitorului Radu Vodă al Ţării Româneşti, cel care a primit de la regele Vladislav moşia de la Stremţ în ţinutul Râmeţilor. Și, făcând parte din domeniul de la Stremţ, mănăstirea a fost ocrotită şi îngrijită de familii boiereşti, proprietare ale domeniului.

De asemenea, mănăstirea şi biserica s-au mai aflat sub protecţia lui Matei Corvin, dar şi a lui Mihai Viteazu, care a refăcut-o şi a fost una dintre puţinele care au rămas ortodoxe în secolul al XVIII-lea, până la distrugerea ei prin tunurile generalului Bukow.

Acest fapt este consemnat într-un limbaj profetic de către unul dintre călugări: „scris-am eu Silvestru monahu cînd au stricat necredincioşii mănăstirea de la Rîmet şi cea de la Geoagiu, la anul 1762, în august 20, într-o zi de sîmbata spre pieirea loru”.

Biserica este refăcută în 1792, după o nouă distrugere, ca represalii pentru participarea localnicilor la răscoala lui Horea, Cloşca şi Crişan, în 1785.

Mănăstirea s-a redeschis la 1940, iar în 1955 sinodul hotărăşte transformarea ei în mănăstire de maici. Patru ani mai târziu, este desfiinţată de comunişti, dar maicile revin în 1962, sub „acoperirea” unei secţii de covoare, care funcţionează şi în prezent.

Puţină lume știe că biserica veche s-a aflat într-o stare de degradare avansată, fiind salvată în anul 1988, în urma unui complicat proces de ridicare a construcţiei.

Mănăstirea Râmeț sau „Grădina raiului din Apuseni”

Acum, cei care vizitează mănăstirea pot petrece timp în meditație și rugăciune sau pot discuta cu călugării și maicile pentru a înțelege mai bine învățăturile religioase.

Mănăstirea Râmeț atrage călători din întreaga țară și din străinătate care doresc să-și îmbogățească viața spirituală și să găsească liniște interioară.