Cine sunt ROMÂNII din „zonele albastre”, implicați într-un studiu medical experimental pe longevitate. Terapii pentru o viață sănătoasă și activă

Românii care trăiesc în așa-numitele „zone albastre,” cunoscute pentru speranța de viață ridicată și starea generală de sănătate excelentă a locuitorilor, vor fi implicați într-un nou studiu medical experimental privind longevitatea, lansat de Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României.

Acest proiect marchează o continuare a cercetării inițiate prin „Harta Longevității în România”, un demers prin care s-au identificat regiunile unde locuitorii trăiesc mai mult și mai sănătos decât media națională.

Studiul medical își propune să observe măsura în care intervențiile specifice de longevitate pot îmbunătăți sănătatea generală și să identifice potențiale terapii pentru o viață mai sănătoasă și activă.

FLASH NEWS George Simion s-a întâlnit cu Ambasadorul SUA la București

11:36

UTILE Medicii veterinari afirmă: Pisicile negre sunt asociate cu ghinionul, dar știința nu confirmă acest lucru. Ce mare avantaj au, de fapt

11:32

Grupul experimental de voluntari cu vârste între 50 și 55 de ani, selectați din „zonele albastre”, dar și din alte localități relevante precum București, Constanța și o localitate montană, va primi intervenții de longevitate, cum ar fi nutriția personalizată, regimuri de exerciții fizice, suplimente specifice și terapii inovatoare, disponibile în clinicile de specialitate din România.

Va exista și un grup de control pentru compararea rezultatelor și validarea efectelor intervențiilor

Participanții la acest studiu vor fi monitorizați în trei etape: pe termen scurt (12 luni), pe termen mediu (3 ani) și pe termen lung (5 ani), pentru a urmări efectele intervențiilor în timp. Această abordare permite o evaluare detaliată a impactului acestor metode asupra sănătății și longevității.

Echipa de cercetare a Senatului Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României implicată în studiul medical experimental include specialiști din domeniul longevității și cercetării anti-aging, atât din România, cât și din străinătate, care vor asigura o metodologie riguroasă și o evaluare conformă cu standardele internaționale de cercetare.

Această inițiativă a Senatului Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României reprezintă o premieră națională și oferă o perspectivă științifică unică asupra sănătății pe termen lung, cu potențialul de a fundamenta soluții accesibile pentru susținerea longevității.

Rolul lui David Sinclair în cercetarea bătrâneții

Profesorul David Sinclair a jucat un rol esențial în avansarea cercetărilor privind îmbătrânirea și potențiala sa clasificare ca boală în International Statistical Classification of Diseases and Related Health Problems (ICD).

Sinclair a fost un promotor al ideii că îmbătrânirea nu numai că poate fi încetinită, dar poate fi și reversibilă, o concepție care a schimbat paradigmele tradiționale și a provocat dezbateri aprinse în lumea științifică.

În cartea sa „Lifespan: De ce îmbătrânim și cum să nu o mai facem”, Sinclair prezintă un amalgam de cercetări științifice și observații personale care conturează o imagine optimistă asupra viitorului longevității umane.

Cercetătorul vorbește despre importanța sirtuinelor – o clasă de proteine care joacă un rol esențial în reglarea metabolismului, inflamației și îmbătrânirii. El explorează cum activarea acestor proteine poate îmbunătăți funcțiile celulare și poate prelungi viața.

O altă temă centrală în cercetarea lui Sinclair este utilizarea metforminei, un medicament pentru diabet, ca un potențial agent antiîmbătrânire. Studiile sugerează că metformina poate avea efecte benefice în încetinirea proceselor de îmbătrânire la nivel celular.

David Sinclair, inclus de revista „Time” în top 50 cele mai influente personalități din domeniul sănătății

Profesor și cercetător la Departamentul de Genetică al Harvard Medical School și codirector al Centrului Paul F. Glenn pentru Mecanismele Îmbătrânirii, David A. Sinclair, cavaler al Ordinului Australiei, este inclus de revista „Time” în top 50 cele mai influente personalități din domeniul sănătății la nivel mondial.

În prima parte a cărții ”Lifespan” – „Ce cunoaștem (Trecutul)”, David Sinclair demonstrează că perspectiva asupra îmbătrânirii este una perimată, depășită de rezultatele cercetărilor științifice.

Am ajuns să privesc îmbătrânirea ca pe o boală — cea mai răspândită dintre ele —, una care nu numai că poate fi, dar și trebuie tratată agresiv”, spune Sinclair. 

În cea de-a doua parte a cărții – „Ce descoperim (Prezentul)”, profesorul australian prezintă noile teorii în domeniul îmbătrânirii și pașii care trebuie făcuți „pentru a încetini, opri sau inversa îmbătrânirea, punând capăt acestui proces, așa cum îl cunoaștem noi”.

Lupta pentru a introduce bătrânețea în ICD

Toate bolile cunoscute la nivel modial sunt introduse în International Statistical Classification of Diseases and Related Health Problems (ICD), un sistem global de codificare a diagnosticelor și condițiilor medicale.

Dezvoltat de Organizația Mondială a Sănătății, ICD oferă un limbaj comun pentru înregistrarea, raportarea și monitorizarea problemelor de sănătate, permițând comparabilitatea datelor de sănătate la nivel global.

În ultimii ani, American Council on Science and Health susține că există o dezbatere semnificativă în comunitatea științifică privind clasificarea bătrâneții ca boală în ICD, propunere care are implicații profunde atât pentru cercetare, cât și pentru tratament.

Decizia de a da un cod de boală pentru îmbătrânire ar avea un impact semnificativ asupra politicilor de sănătate publică la nivel global.

În plus, o altă idee vehiculată este aceea că un cod de boală pentru bătrânețe ar putea influența modul în care guvernele și organizațiile de sănătate abordează îngrijirea persoanelor în vârstă, precum și alocarea bugetelor pentru sănătate și cercetare.

CITEȘTE ȘI:

De ce ÎMBĂTRÂNIM și cum să nu o mai facem? Provocarea „Tinerețe vs. Bătrânețe”, concurs lansat de Fundația Dan Voiculescu 

Longevity Expo Forum Fest. SECRETELE unei vieți mai lungi, prezentate de neurochirurgul Vlad Ciurea și cercetătoarea în longevitate Andrea Maier

Locul neștiut din România unde se trăiește ca în ”ZONELE ALBASTRE” din Japonia, Grecia și Italia. Secretele satului cu cei mai longevivi oameni

SECRETELE longevității din satul în care viața trece de 100 de ani. Ce ne ajută să trăim mai mult și mai bine