De ce ÎMBĂTRÂNIM și cum să nu o mai facem? Provocarea „Tinerețe vs. Bătrânețe”, concurs lansat de Fundația Dan Voiculescu

Mirajul tinereții fără bătrânețe rămâne un vis la care râvnim cu toții. De altfel, nu mai este un secret pentru nimeni că, de-a lungul istoriei, omenirea a fost fascinată de conceptul tinereții veșnice. În anul 2024, într-o lume în care inovația tehnologiei se dezvoltă cu o viteză uluitoare – visul unei existențe fără semnele bătrâneții, ilustrat cândva în basme, se apropie acum de realitate, grație progreselor recente în medicină.

Marile inovații și descoperi avansate ne arată astăzi că temuta îmbătrânire nu este doar un destin inevitabil, ci un proces biologic ce poate fi influențat, modificat și chiar reversibil.

SPORT Daniel Pancu a tunat după remiza smulsă cu Dinamo: „Parcă juca Barcelona cu o echipă de Liga 3!”

13:32

FLASH NEWS Reacții vehemente în Italia după victoria lui Peter Magyar și căderea lui Orban

13:02

„În loc să luptăm pentru tinerețea noastră, luptăm pentru viața noastră. Sau, mai bine spus, luptăm împotriva morții”, spunea David Sinclair, un renumit cercetător în domeniul biologiei îmbătrânirii și profesor la Universitatea Harvard, în cartea sa „Lifespan: De ce Îmbătrânim și cum să nu o mai Facem.”

Impactul teoriilor lui David Sinclair în cercetarea longevității umane inspiră cercetători din întreaga lume și deschide noi direcții de explorare în acest domeniu pentru a descoperi noi terapii și tratamente inovatoare în sfera anti-îmbătrânirii.

În acest context, Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României lansează provocarea „Tinerețe vs. Bătrânețe”, un concurs menit să canalizeze și să valorifice potențialul inovator din România în domeniul anti-aging.

Acest concurs, care se va desfășura între 1 decembrie 2023 și 1 mai 2024, oferă o platformă unică pentru avansarea cercetării în longevitate și susținerea tradiției de excelență și inovație în acest domeniu în România.

Concursul se adresează tuturor românilor pasionați de știința anti-aging

În plus, concursul este deschis, atât pentru cercetătorii din mediul academic, cât și pentru orice cetățean român interesat de acest domeniu, capabil să ofere o perspectivă bine fundamentată, bazată pe studiu individual.

Un premiu de 5000 de euro va fi acordat pentru cea mai inovatoare și fezabilă propunere. Detalii suplimentare despre înscrierea în concurs sunt disponibile pe site-ul www.fundatiadanvoiculescu.ro.

Sursă foto: Fundația Dan Voiculescu

Rolul lui David Sinclair în cercetarea bătrâneții

David Sinclair, un renumit cercetător în domeniul biologiei îmbătrânirii și profesor la Universitatea Harvard, a jucat un rol esențial în avansarea cercetărilor privind îmbătrânirea și potențiala sa clasificare ca boală în International Statistical Classification of Diseases and Related Health Problems (ICD).

Sinclair a fost un promotor al ideii că îmbătrânirea nu numai că poate fi încetinită, dar poate fi și reversibilă, o concepție care a schimbat paradigmele tradiționale și a provocat dezbateri aprinse în lumea științifică.

În cartea sa „Lifespan: De ce Îmbătrânim și cum să nu o mai Facem”, Sinclair prezintă un amalgam de cercetări științifice și observații personale care conturează o imagine optimistă asupra viitorului longevității umane.

Cercetătorul vorbește despre importanța sirtuinelor – o clasă de proteine care joacă un rol esențial în reglarea metabolismului, inflamației și îmbătrânirii. El explorează cum activarea acestor proteine poate îmbunătăți funcțiile celulare și poate prelungi viața.

O altă temă centrală în cercetarea lui Sinclair este utilizarea metforminei, un medicament pentru diabet, ca un potențial agent anti-îmbătrânire. Studiile sugerează că metformina poate avea efecte benefice în încetinirea proceselor de îmbătrânire la nivel celular.

David Sinclair, inclus de revista „Time” în top 50 cele mai influente personalități din domeniul sănătății

Profesor și cercetător la Departamentul de Genetică al Harvard Medical School și codirector al Centrului Paul F. Glenn pentru Mecanismele Îmbătrânirii, David A. Sinclair, cavaler al Ordinului Australiei, este inclus de revista „Time” în top 50 cele mai influente personalități din domeniul sănătății la nivel mondial.

În prima parte a cărții Lifespan, „Ce cunoaștem (Trecutul)”, David Sinclair demonstrează că perspectiva asupra îmbătrânirii este una perimată, depășită de rezultatele cercetărilor științifice.

„Am ajuns să privesc îmbătrânirea ca pe o boală — cea mai răspândită dintre ele —, una care nu numai că poate fi, dar și trebuie tratată agresiv” spune Sinclair. Astfel, „în loc să luptăm pentru tinerețea noastră, luptăm pentru viața noastră. Sau, mai bine spus, luptăm împotriva morții” completează cercetătorul australian, potrivit unui material publicat pe edituratrei.ro.

În cea de-a doua parte a cărții, „Ce descoperim (Prezentul)”, profesorul australian prezintă noile teorii în domeniul îmbătrânirii și pașii care trebuie realizați „pentru a încetini, opri sau inversa îmbătrânirea, punând capăt acestui proces, așa cum îl cunoaștem noi.”

Cum și când a început să fie cercetată îmbătrânirea

În România, contribuțiile semnificative în cercetarea îmbătrânirii au fost aduse de o serie de cercetători renumiți, așa cum Prof. Dr. Ana Aslan, recunoscută unui tratament anti-îmbătrânire care a atras atenția internațională în anii ’50 și ’60, contribuind semnificativ la dezvoltarea gerontologiei moderne.

Prof. Dr. Ana Aslan, recunoscută unui tratament anti-îmbătrânire

Un alt cercetător important este Dr. Constantin Ionescu-Tîrgoviște, cunoscut pentru cercetările sale în domeniul diabetului și a relației acestuia cu procesul de îmbătrânire. Studiile sale au contribuit la înțelegerea modului în care factorii genetici și de stil de viață influențează dezvoltarea diabetului și a altor boli legate de îmbătrânire.

Lupta pentru a introduce bătrânețea în ICD

Toate bolile cunoscute la nivel modial sunt introduse în International Statistical Classification of Diseases and Related Health Problems, un sistem global de codificare a diagnosticelor și condițiilor medicale.

Dezvoltat de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), ICD oferă un limbaj comun pentru înregistrarea, raportarea și monitorizarea problemelor de sănătate, permițând comparabilitatea datelor de sănătate la nivel global.

Reamintim că, în ultimii ani, American Council on Science an Health susține că există o dezbatere semnificativă în comunitatea științifică privind clasificarea bătrâneții ca o boală în ICD, propunere care are implicații profunde atât pentru cercetare cât și pentru tratament.

Decizia de a da un cod de boală pentru îmbătrânire ar avea un impact semnificativ asupra politicilor de sănătate publică la nivel global. În plus, o altă idee vehiculată este aceea că un cod de boală pentru bătrânețe ar putea influența modul în care guvernele și organizațiile de sănătate abordează îngrijirea persoanelor în vârstă, precum și alocarea bugetelor pentru sănătate și cercetare.

CITIȚI ȘI:

VIDEO | ÎNTREBAREA SĂPTĂMÂNII la GÂNDUL: ”În cazul unei probleme de sănătate, unde preferați să vă tratați, la stat sau la privat?”

Stresul la locul de muncă, oficial o afecțiune cronică. Ce spune Organizația Mondială a Sănătății