De ce erau românii mai slabi pe vremea lui Ceaușescu. Consum RAȚIONALIZAT și pedepse pentru „stocuri”. La 3.300 de calorii intrau „ÎMBUIBAȚII”

Orice român care a trăit în anii dinaintea căderii comunismului își amintește de raționalizarea impusă pentru consumul de alimente, de cartele pe care trebuia să le prezinte vânzătoarelor de la alimentară sau de la pâine, dar și de toate chinurile și corupția pe care le-au declanșat toate acestea pentru a avea ce pune acasă pe masă.

• Conducerea comunistă de partid și de stat a justificat acest demers dezumanizant printr-un act normativ, datat cu aproximativ cinci ani înainte de Revoluția din decembrie 1989, pe care l-a numit „Program de alimentație științifică a populației”.
• Hotărârea a fost unul dintre cele 13 acte normative abrogate în urma primului decret-lege emis după prăbușirea regimului dictatorial.

„Hotărîrea Marii Adunări Naţionale nr. 5 din 2 iulie 1984 privind aprobarea Programului de alimentaţie ştiinţifică a populaţiei” se află pe lista primei legi postcomuniste prin care au fost abrogate „acte normative cu un profund caracter nedrept şi contrare intereselor poporului român”, printre care și dezincriminarea avortului. Este vorba de Decretul-Lege nr. 1 din 26 decembrie 1989 privind abrogarea unor legi, decrete şi alte acte normative, emis de Consiliul Frontului Salvării Naţionale și publicat în Monitorul Oficial nr. 4 din 27 decembrie 1989.

EXCLUSIV Ciprian Ciucu, exclusiv pentru Gândul: Voi fi un primar consensual și colaborativ/ Voi încerca să replic coaliția de guvernare și în plan local, cu PSD și USR/ Bolojan e bucuros că am oferit cea mai bună ofertă electoratului și că am arătat respect bucureștenilor

23:16

SPORT Filipe Coelho, pas greșit ACASĂ! Universitatea Craiova nu poate trece de trupa lui Daniel Pancu în Superliga

23:12

Programul de alimentaţie ştiinţifică a populaţiei este detaliat de inițiatorii proiectului „Comunismul în România”, derulat de Muzeul Național de Istorie a României (MNIR).

„Specialiştii” au stabilit un consum mediu zilnic necesar unei persoane de 2.700 – 2.800 de calorii. Aceiaşi „specialişti” au stabilit că românii pot fi considerați „îmbuibaţi” dacă ajung să consume 3.300 de calorii zilnic, așa că trebuie să își reducă porțiile.

Nu greșesc afirmând că este un titlu de mândrie pentru noi faptul că în România problemele complexe ale alimentației raționale, științifice, a populației sunt ridicate la rangul de politică de stat”, arată un fragment din articolul „Alimentația rațională și sănătatea”, semnat de Iulian Mincu, medicul personal al lui Ceaușescu, citat de Rador.

„Standarde” de greutate

În fundamentarea actului normativ au fost introduse recomandări medicale privind raportul dintre înălţime şi greutate. În cazul bărbaților, recomandările erau:

• înălțime 1,65 m, vârsta 30 – 39 de ani, greutate 67,5 kg;
• înălțime 1,80 m, vârsta între 40 – 49 de ani, greutate 80,5 kg.

„Standardele” la femei erau de tipul:

• înălţime 1,57 m, vârsta 30 – 39 ani, greutate 56,6 kg;
• înălţime 1,68 m, vârsta 40 – 49 ani, greutate 66,9 kg.

Potrivit sursei citate, consumul anual era şi el reglementat (pentru o persoană):

• carne şi produse din carne: 60 – 70 kg;
• peşte şi produse din peşte: 8 – 10 kg;
• lapte şi produse din lapte (exclusiv unt): 210 -230 litri;
• ouă: 260 – 280 bucăţi;
• grăsimi (unt, margarină, ulei, untură): 16 – 18 kg;
• legume şi produse din legume: 170 – 180 kg;
• leguminoase boabe: 3 – 4 kg;
• fructe şi produse din fructe: 65 – 95 kg;
• zahăr şi produse din zahăr: 22 – 26 kg;
• cartofi: 70 – 90 kg;
• produse din cereale (făină, mălai, orez): 120 – 140 kg.

„Oferta” a fost considerată prea generoasă şi, în 1984 se adoptă un nou plan alimentar în care raţiile erau mult reduse:

• carne – 39,12 kg;
• lapte şi produse din lapte – 78,73 kg;
• legume – 66,08 kg.

Locuitorii satelor erau obligaţi, pentru a primi raţiile, să vândă la cooperativele locale ouă – de o anumită mărime -, lapte la preţuri fixate de autorităţi. Ţăranii aveau și alte obligații aberante pentru orice om liber: de exemplu, dacă doreau să sacrifice un porc, trebuiau să crească încă unul pe care să-l dea „la stat”.

Cafeaua originală, săpunul, ciocolata sau ţigările fine – în special Kent – erau produse de mare lux, având rol de monedă forte în orice împrejurare. Ca urmare, nu după mult timp, în limbajul cotidin au apărut termeni precum „tacâmul de pui”, „salamul cu soia”, „adidaşii de porc”, „nechezolul”, „cicoarea”, „laptele condensat”, „compotul de prune” sau „peştele oceanic”. Chiar şi pentru aceste produse, românii stăteau la coadă cu orele.

Mâncare „pe cartelă”

Programul „științific” a fost determinat de eşecul economiei socialiste, cu impact grav asupra nivelului de trai al populaţiei în ultima parte a regimului Ceauşescu, și asta deși șeful statului inaugura frecvent și mergea în vizite de lucru la marile magazine cu autoservire, așa cum arată imaginile din epocă.

Încă de la sfârşitul anilor ’70 şi începutul anilor ’80, preţurile la alimente, servicii şi la bunuri de uz casnic şi cotidian au început să crească, astfel că lipsurile alimentare au devenit cronice şi s-au reintrodus cartelele ce „funcţionaseră” cu aproape treizeci de ani în urmă, potrivit proiectului „Comunismul în România”.

Pe scurt, cartela era o bucată de carton foarte prețioasă – netransmisibilă și neînlocuibilă -, care a ajuns să fie echivalentă cu subzistenţa pentru cei mai mulţi dintre români. Produsele de strictă necesitate – alimente, combustibil -, chiar şi în cantităţile insuficiente în care erau repartizate, nu puteau fi obţinute fără prezentarea cartelei.

Pe 19 decembrie 1980 s-a dat legea „pentru constituirea, repartizarea şi folosirea pe judeţe a resurselor pentru aprovizionarea populaţiei cu carne, lapte, legume şi fructe”. Consumul de alimente era raţionalizat în fiecare judeţ, circulaţia liberă a produselor fiind practic împiedicată. Mai mult, fiecare judeţ trebuia să livreze fondului centralizat al statului, la preţuri fixe, tot surplusul de alimente.

• Cartelele la zahăr şi ulei erau diferenţiate pe categorii de populaţie: raţii mai mari pentru orăşeni şi mult mai mici pentru locuitorii din mediul rural.
• Pâinea se vindea în cantităţi limitate, ajungându-se la situaţii aberante ca o persoană să nu poată cumpăra acest produs decât din localitatea în care domicilia.

Mai mult, s-a introdus pedeapsa cu închisoarea pentru cei care făceau stocuri. Mai exact, în octombrie 1981, un alt decret „privind măsurile pentru prevenirea şi combaterea unor fapte care afectează buna aprovizionare a populaţiei” stabilea pedepse cu închisoarea de la şase luni la cinci ani pentru „cumpărarea de la unităţile comerciale de stat şi cooperatiste, în scop de stocare, în cantităţi care depăşesc nevoile consumului familial pe o perioadă de o lună” a unor produse de bază: făină, zahăr, ulei, mălai, orez. Făceau excepţie legumele şi fructele pentru iarnă.

În ceea ce privește „cartelizarea” alimentelor, existau unele diferențe de la o zonă a țării la alta, dar numitorul comun era lipsa lor acută, potrivit site-ului istorie-pe-scurt.ro. De exemplu, rația lunară pentru o persoană în orașul Galați era:

• pâine – 300 de grame/ zi (4 lei pâinea de 500-600 de grame);
• carne de pasăre: 1 kg (20-27 de lei kg);
• carne de porc sau vită: 500 de grame (21-27 de lei kg.); în cazul în care lipsea, era înlocuită cu conserve din URSS sau Cehoslovacia;
• mezeluri (sau preparate): 800 de grame sau, la alegere, pateu de ficat;
• telemea: 500 de grame trimestrial;
• unt: 100 de grame (6,5 lei pachetul);
• ulei: 750 de grame (9,5 lei);
• zahăr: 1 kg (15 lei kg);
• mălai: 1 kg (4 lei kg, grișat);
• făină: 1 kg trimestrial;
• ouă: 8-12 bucăți.

Suplimente primeau doar muncitorii cu muncă grea: 300 de grame pe lună din diverse produse de pe cartelă.

CITEȘTE ȘI:

Care a fost PRIMA LEGE după căderea comunismului și împușcarea lui Ceaușescu. Ziua în care am scăpat de „TOVARĂȘ” și de interdicția de a face avort

Ultima dorință a lui CEAUȘESCU. Mărturia căpitanului care l-a împușcat pe dictatorul comunist acum 35 de ani: ”Nu-i doresc nimănui aşa ceva”

35 de ani de la REVOLUȚIE, aceeași frustrare și un DOSAR care nu poate rupe blestemul. „Pe acest fond, este ușor să manipulezi masa de nemulțumiți”

Cum au arătat imaginile de la REVOLUȚIE în primul reportaj BBC făcut după împușcarea lui CEAUȘESCU: „Triumful asupra tiraniei”