Adevărata POVESTE a coifului de la Coțofenești, spusă de urmașa descoperitorului său. „NU a fost folosit pentru adăparea găinilor”

Coiful de la Coțofenești, artefactul de o valoare inestimabilă furat în noaptea de 24-25 ianuarie 2025 de la expoziția organizată în Muzeul Drents din Assen-Olanda împreună cu trei brățări dacice extrem de prețioase, a avut parte, de-a lungul timpului, de tot felul de relatări, cu date consemnate din diverse surse.

Gândul a descoperit-o, chiar la Coțofenești, pe descendenta din neamul lui Traian Simion, descoperitorul Coifului dacic, Marioara Mânzicu, a cărei declarație face lumină în toată povestea legată de modul în care a fost găsită această piesă extrem de importantă din tezaurul românesc.

Doamna Mânzicu a urmărit cu tristețe lungul șir al informațiilor din mass media legate de spargerea spectaculoasă de la muzeul olandez, dar și declarațiile autorităților române referitoare la incident și la istoria Coifului dacic.

REFERENDUM Premierul Donald Tusk al Poloniei pierde un aliat cheie: Primarul Cracoviei, demis prin referendum după o campanie a dreptei

13:54

INEDIT Ce răspuns i-a dat o angajată din Generația Z managerului care a numit-o „antisocială” pentru că purta căști în urechi

13:50

Marioara Mînzicu, descendenta din familia lui Traian Simion, descoperitorul Coifului dacic / Arhivă personală

Descoperitorul coifului a murit la Cotul Donului

Cel mai mult au intrigat-o afirmațiile unor istorici care au susținut că “familia celui care a găsit coiful dacic l-a folosit inclusiv ca adăpătoare pentru găini, a fost aruncat pe coteț și chiar pus într-un par în gard”, dar și informația privind descoperirea coifului dacic de la Coțofenești, transmisă de către directorul Muzeului Național de Istorie, despre care Marioara Mînzicu susține că “niciuna dintre ele nu corespunde realității”.

Traian Simion, descoperitorul Coifului de la Coțofenești / Arhivă personală

Bunicul Marioarei Mînzicu (care are 73 de ani), a fost Alexandru Simion. Acesta a fost tatăl Ioanei (Vâlsan prin căsătorie -n.a.), al Elenei,  al lui Vasile și Traian Simion.

Unul dintre acești băieți, Traian, este cel care a găsit Coiful dacic la Coțofenești. Mama Marioarei Mînzicu a fost Elena Simion, sora lui Traian, și cea mai mică dintre frați. Traian Simion, cel care a descoperit Coiful de la Coțofenești a murit pe front, în timpul celui de-al doilea război Mondal, la bătălia de la Cotul Donului.

„A observat «o licărire ce venea din pământ»”

Iată ce a declarat Marioara Mînzicu, descendentă din neamul Simion, despre Coiful de la Coțofenești, datele pe care le deține fiind cele mai fidele realității timpurilor în care a fost descoperit inestimabilul artefact:

“Realitatea celor petrecute la data descoperirii coifului dacic și ulterior acestei date, respectiv cea a predării către Ministerul Cultelor și Artelor de la acea vreme, a fost analizată în perioada 1982-1983 de către dl. Florian Georgescu (directorul Muzeului Național de Istorie a României în perioada 1971-1984), care personal a preluat relatările mătușii mele Ioana Vîlsan.

Ioana Vâlsan (fostă Simion), este sora unchiului Traian Simion, cel care a descoperit Coiful dacic. Aceste consemnări probabil se regăsesc în analele Muzeului Național și puteau fi studiate înainte de a face declarațiile necorespunzătoare.

Așa arăta râul la acea vreme, în zona in care a fost spălat coiful,după ce a fost scos din pământ / Arhivă personală

Din cele comunicate mie de mătușa mea (sora lui Traian Simion) și, ulterior, de către mama mea, în vara anului 1928, Traian Simion se afla cu animalele la păscut și atunci a observat «o licărire ce venea din pământ», ceea ce i-a atras atenția. Cu un lemn s-a apucat să scormonească pământul si a scos la iveală ceea ce astăzi este denumit Coiful de la Coțofenești”, spune Marioara Mînzicu.

„Coiful nu a fost folosit pentru adăparea găinilor sau să fi fost sprijinit în vreun par”

Urmașa descoperitorului celebrului coif spune că artefactul nu a fost folosit niciodată drept adăpătoare pentru găini, așa cum a susținut directorul Muzeului Național de Istorie.

„Copil fiind, Traian Simion împreună cu fratele acestuia, Vasile Simion și ceilalți copii au luat coiful și l-au spălat în râul din apropiere, după care Traian l-a pus pe cap și așa a mers către locuința sa. A fost văzut astfel de către un sătean care, recunoscând probabil în acest obiect o posibilă valoare a acestuia, l-a rugat să i-l dea, iar la refuzul lui Traian, a rupt o parte din calota coifului.

Atunci când Traian a scos coiful din pământ, bucăți mici care erau desprinse din calota coifului au fost luate de ceilalți copii. După ce a ajuns Traian cu coiful acasă, acesta a fost pus sub o masă, în casa părinților lui, Andrea și Alexandru Simion. Coiful nu a fost folosit pentru adăparea găinilor sau să fi fost sprijinit în vreun par, așa cum a declarat directorul Muzeului Național.

Mătușa și mama mea mi-au spus că erau impresionate de lumina pe care o reflectau razele lunii în coiful care se afla în camera acestora. Copiii din sat care luaseră bucăți din coif, au apărut la școală având aplicați pe îmbrăcăminte «năsturași»  confecționați din bucățelele pe care și le însușiseră.

Îmi amintesc că mătușa mea a văzut o poză prezentată de către dl. Florian Georgescu în care erau copiii cu acei năsturași aplicați pe îmbrăcăminte. Săteanul care a dorit să îi ia coiful unchiului meu Traian Simion a răspândit în sat vestea găsirii acelui obiect valoros”, continuă relatarea urmașa lui Traian Simion.

Casa le-a fost percheziționată: „S-au scos inclusiv dușumelele”

„Bunicul meu, Alexandru Simion (tătăl luiTraian), a fost contactat la începutul anului 1929 de către camaradul său Ion Marinescu Moreanu, care i-a cerut să îi vândă lui coiful în schimbul unei sume de bani, intuind că obiectul valorează mult mai mult.

Din câte îmi amintesc, mătușa mea mi-a spus că bunicul meu Alexandru Simion a luat o sumă de bani de la Ion Marinescu Moreanu, bani cu care și-a cumpărat tablă și a învelit casa părintească și au mai luat și doi boi pentru muncile gospodărești.

Mătușa mea știa că bunicul meu urma să mai primească o sumă de bani de la stat, după ce Coiful va fi predat statului. Mătușa mi-a povestit că, în vara anului 1929, casa în care ea a locuit cu părinții a fost percheziționată, s-au scos inclusiv dușumelele.

În aceeași perioadă au fost colectați și năsturașii pe care copiii îi purtau pe hăinuțe. Mătușa și mama mea știau că statul l-a despăgubit pe Ion Marinescu Moreanu cu o sumă impresionantă de bani.

Relatarea adevăratei povești a modului în care a fost descoperit Coiful dacic până la predarea acestuia către Statul român, fără o analiză a arhivei, face să afecteze, în esență, valoarea și însemnătatea descoperirii Coifului de la Coțofenești, iar declarațiile făcute tind doar către cancan”, încheie Marioara Mînzicu.

CITEȘTE ȘI:

Poliția Română face recensământul SPĂRGĂTORILOR din toată țara. Acțiunea are legătură cu furtul TEZAURULUI dacic

Radiografia JAFULUI care lasă România fără simbolurile tezaurului național. Istoric: „Trebuie să existe demisii, demiteri, și vinovății”