Economistul Cristian Socol, despre sintagma „Vrem o țară ca afară”: „Houdini în finanțele publice NU există”

Economistul Cristian Socol pornește de la ideea că toți românii și-ar dori „o țară ca afară”, numai că România „înregistrează cel mai mic al doilea procent al cheltuielilor guvernamentale printre țările din zonă”.

În același timp, mai scrie economistul Cristian Socol, România înregistrează cel mai mic procent al veniturilor guvernamentale printre țările din zonă.

„«Vrem o țară ca afară!» Vrem cu toții, da.

• Dar, România înregistrează cel mai mic al doilea procent al cheltuielilor guvernamentale printre țările din zonă, în jur de 40,3% din PIB, după Bulgaria cu 38,8% din PIB.
• România înregistrează cel mai mic procent al veniturilor guvernamentale printre țările din zonă de 33,7 % din PIB, cu mult sub media la nivelul Uniunii Europene și a Zonei Euro.

DIPLOMAȚIE Liban și Israel au anunțat prelungirea armistițiului cu încă 45 de zile

22:16

MILITAR Zelenski: „Rusia încearcă să atragă Belarusul în războiul împotriva Ucrainei”

22:09

No comment. Houdini în finantele publice nu există”, a conchis economistul Cristian Socol.

Sursa: Raportul macroeconomic de fundamentare a bugetului 2025, www.mfinante.ro

„S-au dezvoltat țările europene pe baza unor deficite bugetare / datorii ridicate în ultimii 65 de ani?”

Economistul Cristian Socol a făcut o analiză punctuală în ceea ce privește consolidarea fiscală din România, în ultimii 7 ani, întrebându-se dacă era mai bine ca Guvernul României să reducă PIB-ul sub 3% și, practic, să blocheze modernizarea țării.

„Era mai bine ca România să facă consolidarea fiscală în 4 ani decât în 7 ani? Era mai bine dacă Guvernul se angaja să ducă rapid deficitul sub 3% din PIB și să blocheze modernizarea României? Era mai bine să se sacrifice investițiile din buget și fonduri europene? Trebuiau forțate deficite bugetare mai mari în perioada de maximum a absorbtiei de fonduri europene pentru dezvoltare?”, se întreabă Cristian Socol.

Cristian Socol a mai notat că există și alte întrebări, referindu-se la alte țări europene.

„S-au dezvoltat țările europene pe baza unor deficite bugetare / datorii ridicate în ultimii 65 de ani? Creșterea masivă a ratei de investiții (din buget și fonduri europene) a condus la deficite mari / datorii ridicate? Perioadele de convergență ridicată au presupus perioade cu deficite ridicate ? A venit dezvoltarea la pachet cu deficite si datorii? Ce au făcut Italia, Spania, Portugalia? Ce ar trebui să facă România, Polonia, Ungaria?

• O spun de la început. Sunt de acord că deficitele bugetare mari nu pot persista pe perioade mari de timp.
• Ele se duc în datorie, creează efectul bulgărelui de zăpadă, un necesar de finanțare nesustenabil, cercuri vicioase.
• Da, în România trebuie curățate excesele în cheltuirea banului public și trebuie crescute veniturile la buget. Investițiile trebuie și ele prioritizate. Programele de investiții la nivel local dar și schemele de ajutor de stat trebuie monitorizate continuu și ajustate pentru a aduce maximum de eficiență.

Dar, cred că dincolo de toate aceste lucruri urgente și necesare, trebuie maximizate investițiile cu efecte de multiplicare ridicate, cu orice preț. Guvernul trebuie să stimuleze PIB/ PIB potential pentru a putea realiza o consolidare fiscală calitativă, acceptată social, o consolidare smart”, scrie Cristian Socol. (analiza poate fi citită integral AICI)

Citește și:

Profesorul universitar dr. Cristian Socol, ASE București: Trei considerații și trei concluzii despre PACHETUL de CONSOLIDARE BUGETARĂ