Indexarea pensiilor militare, AMÂNATĂ pentru a treia oară de judecătorii CCR

Curtea Constituțională a României (CCR) a amânat marți, pentru a treia oară, sesizarea Avocatului Poporului referitoare la actul normativ pentru completarea Legii privind pensiile militare de stat. În obiecția formulată, Avocatul Poporului invocă imposibilitatea aprobării cheltuielilor bugetare fără stabilirea surselor de finanțare.

UPDATE, ORA 18.00

„Curtea Constituțională a amânat pentru 25 februarie 2025 – Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru completarea Legii nr.223/2015 privind pensiile militare de stat, obiecție formulată Avocatul Poporului”, se arată într-un comunicat al CCR.

MILITAR Vladimir Putin ordonă o nouă mobilizare a rezerviștilor. Cu cât se mărește armata Rusiei

23:36

MILITAR Rusia pompează masiv în bugetul militar pentru 2027. Moscova și-a propus să majoreze cheltuielile cu 27%

23:18

ȘTIREA INIȚIALĂ

Prin Decizia 22 din 20 ianuarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea 1, nr. 160 din 2 martie 2016, paragraful 58, Curtea Constituțională a reținut că, întrucât „nu are competența să se pronunțe cu privire la caracterul suficient al resurselor financiare, rezultă că aceasta are doar competența de a verifica, prin raportare la art. 138 alin. (5) din Constituție, dacă pentru realizarea cheltuielii bugetare a fost indicată sursa de finanțare”, se arată în sesizare.

„Or, această verificare se poate realiza doar prin raportare la prevederile legale cuprinse în art. 15 alin. (1) și (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea 1, nr. 597 din 13 august 2002 și în art. 15 alin. (1) lit. a) din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 472 din 4 iunie 2020, care stabilesc obligația de întocmire a fișei financiare și care îi conferă acesteia un caracter complex, dat de efectele financiare asupra bugetului general consolidat. Aceasta trebuie să cuprindă, potrivit legii: schimbările anticipate în veniturile și cheltuielile bugetare pentru anul curent și următorii 4 ani; estimări privind eșalonarea creditelor bugetare și a creditelor de angajament, în cazul acțiunilor anuale și multianuale care conduc la majorarea cheltuielilor, măsurile avute în vedere pentru acoperirea majorării cheltuielilor sau a minusului de venituri pentru a nu influența deficitul bugetar”, se menționează în documentul Avocatului Poporului.

Sursa citată notează că, potrivit actelor normative menționate și jurisprudenței Curții Constituționale, pentru respectarea art. 138 alin. (5) din Constituție, este necesar ca inițiatorii să solicite Guvernului fișa financiară, iar netransmiterea fișei financiare în termenul legal de către autoritatea publică ce are obligația de a întocmi acest document nu poate constitui un impediment în continuarea procedurii de legiferare.

„Or, din examinarea procesului legislativ al Legii pentru completarea Legii 223/2015 privind pensiile militare de stat observăm că Guvernul a fost pus în imposibilitatea de a-și îndeplini obligația de a întocmi fișa financiară în termenul legal de 45 de zile. Astfel, urmărind procesul legislativ de la Senat, observăm că fișa financiară a fost solicitată în data de 7.10.2024, termenul pentru transmiterea fișei financiare împlinindu-se în data de 20 noiembrie 2024. Cu toate acestea, propunerea legislativă a fost adoptată în data de 5 noiembrie 2024, cu mult înainte ca termenul în care Guvernul putea întocmi fișa financiară să se fi împlinit”, se explică în sesizare.

Conform Avocatului Poporului, îndeplinirea formală de către inițiator a obligației de a solicita fișa financiară, fără a aștepta împlinirea termenului de 45 de zile care să permită Guvernului să întocmească fișa financiară, echivalează cu nerespectarea art. 138 alin. (5) din Constituție.

„Chiar dacă punctul de vedere al Guvernului, transmis în aplicarea art. 111 alin. (1) teza Il din Constituție, nu constituie o fișă financiară în înțelesul art. 138 alin. (5) din Legea fundamentală, totuși, se remarcă în punctul de vedere al Guvernului o estimare a impactului bugetar generat de aplicarea propunerii legislative. Această estimare, în lipsa unei metodologii menționate în cuprinsul legii, se bazează pe o variantă proprie de calcul realizată de Guvern. Aceasta constă în determinarea diferenței dintre solda de grad majorată și solda de grad din ultima lună din baza de calcul de la recalcularea din 2016, indiferent de cuantumul aflat în plată. În cazul soldei de funcție, estimarea se face pe baza creșterii medii a soldei de funcție din perioada 2016-2024”, arată Avocatul Poporului.

În punctul de vedere transmis CCR, Guvernul a calculat totuși un impact financiar aproximativ, estimând că actualizarea soldei de grad va genera un cost lunar de aproximativ 130 de milioane de lei, iar actualizarea soldei de funcție, un cost de aproximativ 240 de milioane de lei, ceea ce duce la un impact bugetar lunar total de aproximativ 370 de milioane de lei.

Sursa foto: Profimedia

CITEȘTE ȘI:

CCR: Impozitarea PROGRESIVĂ a părţii necontributive din pensii, inclusiv a pensiilor militare, este neconstituţională. Ce urmează

Legea PENSIILOR MILITARE, contestată de Avocatul Poporului, pe masa Curții Constituționale. Este așteptată o DECIZIE finală