Ce se întâmplă dacă ai o stare de somnolență și în timpul zilei. Ce boală crâncenă poate ascunde acest simptom

Cercetătorii de la Universitatea din California au descoperit o legătură între somnolența în timpul zilei și un risc de două ori mai mare de demență la femeile în vârstă.

Astfel, s-a demonstrate că demența perturb acest proces, fapt care înseamnă că și cei acre dorm opt ore pe noapte ar putea să nu beneficieze de o odihnă de calitate.

Cercetătorii au găsit legătura, desi ei nu pot spune în mod concludent că „somnul prost cauzează demența și dacă degradarea progresivă a creierului cauzează calitatea slabă a somnului”.

Bolojan a inaugurat la Oradea o creșă la preț de hotel de lux. 12 milioane de lei, pentru 40 de locuri. 300.000 de lei pentru fiecare copil în parte. Firma care a construit-o declară cifră de afaceri și profituri uriașe

12:43

FOTO AUR, alături de Călin Georgescu la Domnești. Ce mesaj a postat partidul lui George Simion

12:43

„Studiul nostru a arătat că problemele de somn pot fi interconectate cu îmbătrânirea cognitivă. Acestea pot servi drept marker timpuriu sau factor de risc pentru demență, la femeile în vârstă de 80 de ani”, susține dr. Yue Leng, epidemiolog la UC San Francisco, specializat în legătura dintre somn și neurodegenerarea la adulții în vârstă.

Însă un somn suficient, de calitate și neîntrerupt, între 7 și 9 ore pe noapte, favorizează o mai bună concentrare și motivație pentru învățare și muncă, potrivit dailymail.

Ce arată studiile

Cercetătorii de la UC San Francisco și UC San Diego au analizat datele din Studiul fracturilor osteoporotice (SOF), care a înscris femei de 65 de ani și peste din Baltimore, Minneapolis, Pittsburgh și Portland, Oregon, între anii 1986 și 1988. Acest studiu a urmărit 733 de femei cu o vârstă medie de 83 de ani la începutul peste decenii.

La începutul studiului, niciuna dintre femei nu a prezentat semne de afectare cognitive. Cercetătorii au efectuat „vizite” de monitorizare la diferite intervale de timp. Aceștia s-au bazat pe o tehnologie introdusă după începerea studiului, mai precis în jurul anului 2002, în timpul celei de-a opta vizite.

Atunci, cercetătorii au început să utilizeze mici dispozitive care măsoară mișcarea cu ajutorul unui senzor și înregistrează continuu activitatea de somn și de veghe. Femeile le-au purtat pentru trei zile. Mai mult de o tremie dintre femei aveau somn de noapte în declin (DNS), indicând o calitate slabă a somnului.

Concluzii ale studiului

Cercetătorii au constatat că participanții din grupul cu somnolență în creșrere aveau un risc dublu de demență în comparație cu cei din grupul de somn stabil. 21% au avut somnolență în creștere (IS) și, în general, mai mult de jumătate dintre femei au avut modele de somn slabe pe parcursul a cinci ani.

Peste 22% dintre femei au dezvoltat tulburări cognitive pe o perioadă de urmărire de cinci ani, iar 13 la sută dintre acestea au dezvoltat demență.

Cu ajutorul datelor strânse, cercetătorii au putut să vadă clar cum se schimbă obiceiurile și tiparele de somn pe măsură ce femeile îmbătrânesc. Atât grupurile DNS, cât și cele cu model IS au ațipit mai mult în timpul zilei, au avut ritmuri circadiene mai slabe și o calitate a somnului înrăutățită de la an la an.

Cea mai recentă cercetare a fost publicată în revista Neurology.

Tabelul indică modul în care modificările de cinci ani ale tiparelor de somn sunt legate de deteriorarea cognitive ușoară (MCI) și demență la femeile în vârstă. Totodată, femeile cu somn nocturn în scădere (DNS) au avut un risc de demență de 2,03x mai mare, în timp ce cele cu somnolență în creștere (IS) au avut cel mai mare risc de 2,85x mai mare.

Legătura între cantitatea insuficientă de somn și riscul de demență

Mai multe studii au arătat legături între cantitatea insuficientă de somn și riscul de demență.

Spre exemplu, un studiu al Harvard Medical School a urmărit 2. 800 de persoane de 65 de ani și peste și a constatat că „cei care dormeau cinci ore sau mai puțin în fiecare noapte aveau de două ori mai multe șanse de a dezvolta demență în comparație cu cei care dormeau între șase și opt ore pe noapte”.

Totodată, somnul insuficient este un simptom cunoscut al demenței. Persoanele care au această boală neurodegenerativă, dintre care circa două treimi sunt femei, se luptă adesea să adoarmă și să rămână adormite.

Persoanele cu demență petrec mai puțin timp în etapele trei și patru ale somnului, atunci când organismal repară țesuturile, consolidează pregătirea sistemului imunitar, procesează amintirile, restabilește energia și elimină deșeurile din creier.

„Acest lucru evidențiază necesitatea ca studiile viitoare să analizeze toate aspectele modelelor zilnice de somn pentru a înțelege mai bine modul în care modificările acestor modele în timp pot fi legate de riscul de demență”, a mai spus dr. Leng.

CITEȘTE ȘI: