Ce s-a aflat, la două luni de la FURTUL tezaurului românesc din Olanda, despre securitatea muzeului. Ce ar fi făcut hoții cu Coiful de la Coțofenești

Securitatea expoziţiei „Dacia – Empire of Silver and Gold”, de la Muzeul Drents nu a funcţionat corespunzător în timpul furtului Coifului de aur de la Coţofeneşti şi a celor trei brăţări de aur. Este concluzia lui Ernest Oberländer-Târnoveanu, fost director al Muzeului Naţional de Istorie din Bucureşti şi curator al expoziţiei. Muzeul Drents nu a dorit să facă nicio declaraţie cu privire la circumstanţele furtului, de la care a trecut ceva vreme, fără rezultate concrete ale anchetei.

România rămâne definitiv fără Coiful de aur de la Coțofenești?

În plus, Coiful de aur de la Coțofenești – care a fost sustras de la muzeul din Olanda – ar fi, cel mai probabil, deteriorat. Se pare că dovadă în acest sens ar sta imaginile de pe camerele de supraveghere obţinute de anchetatori, în care se vede că hoţii, în graba lor, l-ar fi aruncat pe calea de evacuare, potrivit informațiilor Antena 3.

EXCLUSIV „Trompetistul” lui Clotilde Armand a fost numit consilier la Achizițiile Publice, unde Ilie Bolojan a instalat-o recent pe Raluca Rogoz, la presiunea șefului USR, Dominic Fritz. Cine este Ionel Stoica și ce hram poartă actuala șefă ANAP

15:49

ACTUALITATE Oamenii se lasă de băut. Conform cercetătorilor, GENERAȚIA Z este vinovată de scăderea consumului de alcool pe Pământ

15:38

Dacă Coiful şi brăţările de aur nu sunt găsite, guvernul olandez se poate aştepta la o cerere de despăgubire, iar suma ar putea ajunge la 5,8 milioane de euro. În plus, Poliția Olandeză a anunțat că se fac căutări într-o zonă destul de extinsă, inclusiv cu detectoarele de metal, cu scopul de a se găsi obiectele de tezaur furate.

Protecţia cu fum a Muzeului Drents din Assen a eşuat

Directorul demis al Muzeului Național de Istorie a României a dezvăluit unei publicaţii olandeze că hoţii ar fi încercat să mai ia un coif de aur pe care nu l-au putut scoate din vitrina în care era expus, după cum relatează publicaţia Dagblad van het Noorden, citat de News.ro.

„Spaţiul expoziţional ar fi trebuit să fie umplut cu fum lăptos în câteva secunde de la explozie, în care să nu mai poţi vedea nimic”, spune Oberländer-Târnoveanu. „Nici măcar propriile mâini. În Assen, apariţia fumului a fost prea lentă. De ce mecanismul nu a funcţionat cum trebuie?”

Oberländer-Târnoveanu a fost directorul Muzeului Naţional de Istorie din Bucureşti, de la care Muzeul Drents a împrumutat piesele. Reamintim că el a fost demis de ministrul Culturii în urma furtului de artă.

La două luni de la furtul aurului, el are încă întrebări. „Ceea ce nici eu nu înţeleg este: cum au putut vitrinele să se spargă atât de repede? Asta nu ar trebui să fie posibil.”

Trei suspecţi au fost arestaţi după jaful de la Muzeul Drents

În noaptea de 24 ianuarie spre 25 ianuarie, infractorii au reuşit să deschidă o uşă a Muzeului Drents cu explozibil. În câteva minute, ei au reuşit să fure cele mai importante comori. Valoarea totală a acestora a fost stabilită la 5,8 milioane de euro.

La puţin mai puţin de o săptămână de la jaf, trei suspecţi au fost arestaţi în Heerhugowaard, iar ulterior un al patrulea. Trei dintre aceştia sunt încă în arest. O femeie a fost eliberată, dar este încă suspectă. Un al cincilea suspect este încă în libertate.

Ministerul Educației și implicit guvernul olandez, garantează pentru puțin peste 9 milioane de euro

Conform datelor obţinute de RTV Drenthe, statul olandez este responsabil pentru pagubele produse operelor de artă cu puţin peste 9 milioane de euro. În caz de furt, pierdere sau deteriorare, guvernul trebuie să plătească pentru daune.

Numai în cazul în care daunele depăşesc 9 milioane de euro, trebuie să intervină asigurarea Muzeului Drents. Cum însă operele de artă furate sunt asigurate pentru 5,8 milioane, asigurarea Muzeului Drents nu trebuie să intervină.

Publicația olandeză RTV Drenthe scrie că Ministerul olandez al culturiii a garantat pentru 30% din valoarea totală a poliției încheiate de cele două muzee, drept urmare ar putea suporta plata daunelor. Acest lucru reprezintă 30% din valoarea totală asigurată. Asta înseamnă că, în caz de furt, pierdere sau deteriorare, Olanda este parțial responsabilă și trebuie să plătească.