Două scheme de sprijin, adoptate de Guvern. Sebastian Burduja: „Pe termen mediu, România va avea PREȚURI foarte competitive la energia electrică”

Marii consumatori de energie vor fi ajutați pentru acoperirea facturilor prin două scheme de sprijin adoptate, joi, de Executiv.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a detaliat prevederile celor două ordonanțe adoptate, și în actualul context geostrategic.

„Cele două ordonanțe pe care le-am adoptat azi în Guvern sunt o formă de sprijin exact pentru subvenționarea energiei electrice sau, mă rog, a facturilor cu utilitățile pentru acești consumatori energointensivi. Ei sunt eligibili și, pe de o parte, sunt exceptați de la plata unei mari părți din certificatele verzi, pe de altă parte, prin cealaltă schemă de ajutor de stat, primesc pur și simplu o sumă de la Ministerul Energiei”, a detaliat ministrul Energiei, Sebastian Burduja, la finalul ședinței de Guvern.

„Ca urmare a ordonanței de azi și în baza solicitărilor lor, noi putem să le plătim de două ori pe an, ceea ce le asigură lor o lichiditate mai mare. Chiar și Liberty Galați ne-a solicitat acest lucru și cele două sunt o formă de sprijin. Acum, sigur, pe termen mediu, aș spune, România va avea prețuri foarte competitive la energia electrică. Prețurile depind de capacitatea proprie de producție. Vă spuneam că avem în lucru proiecte prin care practic dublăm puterea instalată din România, deci, cu cât crește oferta, cu atât prețul ar trebui să scadă”, a spus ministrul Energiei.

Demnitarul a detaliat și impactul deficiențelor la nivelul interconexiunilor din interiorul blocului comunitar, din centrul Europei, care ar trebui să asigure libera circulație a energiei între statele membre.

APĂRARE Keir Starmer a anunțat că Marea Britanie va lua măsuri pentru a fi „pregătită de RĂZBOI”: „Linia frontului este aici”

14:36

ACTUALITATE România va fi traversată de un val de caniculă: temperaturi de până la 35°C, la umbră

14:34

„Austria-Slovacia nu sunt interconectate în piața energiei, nu există sârmă să treacă granița,  Austria-Ungaria, s-ar putea dubla foarte ușor, nu s-a făcut și așa mai departe. Acestea de asemenea vor contribui la reducerea prețurilor. Franța are un preț foarte bun, așa cum ați spus, produce foarte mult pe energie nucleară, pe combustibili nucleari. Din păcate, în regiunea noastră s-au întâmplat mai multe lucruri. Nu avem interconexiuni suficiente cu vestul, deci energia vest ieftină din vest nu ajunge întotdeauna până la noi, la bulgari și la greci. Apoi s-a creat un mare deficit de energie în urma războiului din Ucraina. Gândiți-vă că până acum câțiva ani, Ucraina era un mare exportator de energie ieftină către zona noastră, pentru că aveau și ei foarte multe centrale nuclearo-electrice, iar acum din net exportator către noi au devenit importator și trebuie noi, practic, pe anumite intervale orare să le exportăm, sigur, în condiții de piață. La fel cererea din Republica Moldova și cu o cerere mare și o ofertă mică, sigur că și prețul în cele mai multe zile este semnificativ”, a detaliat ministrul Energiei.

Care e impactul în prețuri

Sebastian Burduja a evitat să estimeze cuantumul impactului ordonanțelor adoptate pentru marii consumatori, subliniind că creșterea producției este principalul factor care poate determina scăderea prețurilor.

„Prețurile la energie electrică variază. Se pot întâmpla multe. Asta răspund și când sunt întrebat legat de schema de compensare plafonare. Dacă se rezolvă conflictul din Ucraina, se repornesc anumite grupuri de producție mari de acolo, cu siguranță prețurile în toată regiunea noastră vor scădea. Nu avem un glob de cristal. Sigur că orice măsură ajută, chiar dacă e vorba de câteva procente mai puține sau mai multe. Dar vă spuneam, pentru țara noastră, remediu este să crească pur și simplu capacitatea de producție. Lucrul ăsta, exact ca la autostrăzi, din păcate, nu se întâmplă de azi pe mâine. Proiectele energetice durează ani de zile, dar dacă avem șansa ca anul acesta să mai punem în funcțiune 2.500 de megawați, noi așa ne-am propus, va însemna practic dublarea recordului de anul trecut. Anul trecut am pus 1.200 de megawați în funcțiune cât în precedenții 8 ani la un loc. Dacă anul ăsta dublăm la 2.500, dacă o să avem o parte din Mintia – 1.050 de megawați, dacă o să avem Iernutul – încă 430, celelalte parcuri solare și eoliene în lucru, eu cred că vom avea chiar pe termen relativ scurt perspectiva unor prețuri mult mai bune și deci o industrie mai competitivă”, a conchis Sebastian Burduja.

Ce prevăd ordonanțele adoptate

Potrivit informării Guvernului, la finalul ședinței de la Palatul Victoria:

1. ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ privind instituirea unei scheme de ajutor de stat privind exceptarea unor categorii de consumatori finali de la aplicarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie

Companiile industriale mari consumatoare de energie din România vor putea accesa o schemă de ajutor de stat care să le ajute să își mențină competitivitatea, în contextul demersurilor naționale și europene de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.

Cu un buget de aproape 580 de milioane de euro până la sfârșitul anului 2031, acest mecanism de susținere este în acord cu Planul european de acțiune pentru industria oțelului și a metalelor.

Actul normativ adoptat de Guvern prevede instituirea unei scheme pentru acordarea unor ajutoare de stat sub forma exceptării parțiale de la plata obligațiilor de achiziție de certificate verzi, obligații impuse prin art. 8 alin. (2) din Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie.

Ajutorul de stat contribuie la combaterea riscului relocării emisiilor de dioxid de carbon, sprijinind beneficiarii în reducerea expunerii la acest risc, și este justificat din rațiuni de protecție a mediului, prevenind creșterea emisiilor globale de gaze cu efect de seră prin transferul producției în afara Uniunii Europene.

Măsura susține obiectivele de decarbonizare, vizând reducerea semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră ale Uniunii Europene până în 2030 și atingerea neutralității climatice până în 2050. Totodată, asigură condițiile necesare pentru păstrarea competitivității întreprinderilor din România în raport cu ceilalți competitori din spațiul european și din afara acestuia.

Ajutorul de stat instituit de schema de ajutor de stat este acordat sub forma reducerii procentuale de maximum 85%, respectiv 75% din costurile generate de achiziția de certificate verzi, în funcție de activitatea desfășurată și în conformitate cu prevederile Legii nr. 220/2008 și Orientările privind ajutoarele de stat pentru climă, protecția mediului și energie (CEEAG). Totuși, reducerile aplicate să nu conducă la plata unei taxe mai mici de 0,5 EUR/MWh anual în contul obligației de achiziție de certificate verzi.

Autoritatea responsabilă cu administrarea schemei de ajutor de stat este Ministerul Energiei.

Schema de ajutor de stat se aplică operatorilor economici care își desfășoară activitatea în sectoarele economice expuse unui risc semnificativ de relocare a emisiilor de carbon și din sectoarele expuse riscurilor datorate energo-intensității activităților desfășurate și a expunerii la comerțul internațional.

Bugetul total al schemei de ajutor de stat este echivalentul în lei a sumei de 578,4 de milioane EUR, iar ajutoarele acordate nu vor depăși 150 de milioane EUR în fiecare an. Numărul estimat al beneficiarilor de ajutor de stat care poate fi acordat în temeiul prezentei scheme de sprijin este de 200.

Schema de ajutor se aplică după notificarea și autorizarea acesteia de către Comisia Europeană și până la data de 31 decembrie 2031, dată limită până la care se acordă exceptarea.

Ajutorul de stat se acordă anual pe baza cererii solicitantului depusă la Ministerul Energiei, dacă Ministerul Energiei a evaluat documentele suport și a acceptat cererea de acordare a ajutorului de stat. În acest sens, actul normativ stabilește documentele justificative necesare în vederea emiterii Acordurilor anuale pentru exceptare, precum și termenele aferente pentru încheierea acestor documente. Pentru anul 2025, solicitanții pot depune cererea, însoțită de documentația aferentă, în termen de 30 de zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.

Acordul anual pentru exceptare se aplică doar pentru punctele de lucru ale beneficiarului, cu activitate eligibilă și care se regăsesc în certificatul constatator emis de oficiul registrului comerțului de pe lângă tribunalul unde este înregistrat solicitantul.

De asemenea, sunt incluse prevederi referitoare la verificarea conformității administrative a condițiilor de eligibilitate și monitorizare, precum și reguli privind publicarea, informarea, raportarea şi monitorizarea schemei de ajutor de stat, în concordanță cu Decizia Comisiei Europene din data de 21 noiembrie 2024, Decizia C (2024) 8139 final, în Dosarul Ajutor de stat SA. 110166 (2024/N) – România, Reducerea taxei pe energie electrică pentru utilizatorii mari consumatori de energie din România.

Totodată, reglementează mecanismul de recuperare a ajutoarelor de stat, cumulul acestora și monitorizarea ex-post.

2. ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 138/2022 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat acordat întreprinderilor din sectoarele considerate a fi expuse unui risc real de relocare a emisiilor de dioxid de carbon din cauza costurilor indirecte semnificative pe care le suportă efectiv ca urmare a transferării costurilor emisiilor de gaze cu efect de seră în prețul energiei electrice, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul energiei

Actul normativ reglementează plata eșalonată a sprijinului financiar destinat întreprinderilor incluse în schema de ajutor de stat implementată prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 138/2022, aprobată cu modificări prin Legea 130/2024, cu modificările ulterioare. Măsura se aplică pentru acordurile de finanțare încheiate după data intrării în vigoare a acestui act normativ.

Guvernul a decis ca acest sprijin financiar să poată fi acordat în două tranșe, pe măsură ce România încasează sume suplimentare care ar fi alocate bugetului schemei de ajutor de stat din veniturile care se acumulează în urma scoaterii la licitație de către Ministerul Finanțelor prin platforma comună a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră atribuite României. Scopul este de a eficientiza sprijinul financiar acordat industriei energo-intensive din sectoarele considerate a fi expuse unui risc real de relocare din România, în principal din cauza  din cauza costurilor indirecte ale emisiilor de gaze cu efect de seră.

Bugetul anual estimat pentru această formă de sprijin este de maxim 150 milioane de euro, echivalentul în lei al cotei de 15% din sumele acumulate în urma acestor licitații care se organizează de mai multe ori pe săptămână.

Beneficiari ai acestor măsuri sunt companiile eligibile din sectoare considerate ca fiind expuse unui risc real de relocare a emisiilor de dioxid de carbon  din cauza costurilor indirecte ale emisiilor de gaze cu efect de seră care se reflectă  în prețul energiei electrice care este suportat de beneficiar. Mai precis, este vorba despre consumatorii energo-intensivi de energie electrică (reprezentând producția și prelucrarea metalelor, construcții metalice și echipamente, producția de hidrocarburi, producția de substanțe chimice, fibre, hârtie și mase plastice), care contribuie anual cu aproximativ 6% PIB și direct la bugetul de stat și local (fără TVA) cu peste 100 milioane de euro la impozitul pe venit, impozitul pe proprietate, accize și redevențe.

De asemenea, prin ordonanța de urgență este continuat sprijinul acordat de România Republicii Moldova pentru asigurarea de energie. Astfel, în cazul în care Republica Moldova nu poate să își asigure consumul naţional de energie electrică prin producție proprie, producătorii de energie electrică au obligația să încheie contracte bilaterale, în limita cantităților disponibile, cu traderi/furnizori de energie electrică desemnați de către Guvernul Republicii Moldova în acest sens, la prețul de referință prevăzut în acest act normativ, la care se adaugă costul certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, după caz. Energia electrică vândută în aceste condiții acoperă exclusiv necesarul de consum al consumatorilor finali din Republica Moldova.

Sursa foto: Facebook

Citiți și:

Care e riscul ca România să piardă sute de milioane de euro din PNRR pentru încălcarea GUVERNANȚEI corporative? Răspunsul ministrului Energiei

Guvernul modifică OUG privind GUVERNANȚA CORPORATIVĂ a întreprinderilor publice / OUG este jalon în PNRR / Ciolacu: Eliminăm toate excepțiile

Autor

Madalina Prundea

Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul ... vezi toate articolele