Unu din trei oameni este afectat de „misokinesie”. Ce reprezintă această BOALĂ și cum se manifestă

Cercetătorii din Canada susțin că unu din trei oameni este afectat de „misokinesie”, o afecțiune înrudită cu misofonia, care este o tulburare în care oamenii devin iritați la auzul anumitor sunete repetitive. 

Aceiași oameni de știință spun că, din păcate, este greu de recunoscut de cei care se confruntă cu această boală.

Ce este înseamnă misokinesia şi care sunt cauzele apariției acestei afecțiuni

Cuvântul „misokinesie” provine din limba greacă şi este compus din „miso” care înseamnă „ură” și „kinesis” care înseamnă „mișcare”. Așadar, este vorba despre „ura faţă de mişcări”, precum freamătul unei mâini sau al unui picior, dar şi învârtirea părului şi multe altele.

Acest fenomen psihologic a fost puţin studiat de oamenii de ştiinţă, dar în ultimii ani ei şi-au îndreptat atenţia spre el şi a fost observat în contextul unei afecțiuni înrudite, respectiv misofonia – o tulburare în care oamenii devin iritați la auzul anumitor sunete repetitive, au scris jurnaliştii publicaţiei ScienceAlert, citați de Antena 3.

FLASH NEWS Oana Țoiu s-a întâlnit cu veteranii ucraineni și cu oficiali din domeniul securității. Exclusă de la întâlnirea cu liderii europeni despre Ucraina

23:53

ULTIMA ORĂ Trump face un anunț surpriză. După capturarea lui Maduro, vrea să devină primul președinte american din ultimii 30 de ani care vizitează Venezuela

23:49

Potrivit cercetătorilor, misokinesia este oarecum similară cu misofonia, dar factorii declanșatori sunt, în general, mai degrabă vizuali, decât legați de sunet.

„Misokinesia este definită ca o reacţie afectivă sau emoțională negativă puternică la vederea mișcărilor mici și repetitive ale altcuiva, cum ar fi să vezi pe cineva care se agită fără minte cu o mână sau un picior”, a explicat o echipă de cercetători, condusă de primul autor și psihologul Sumeet Jaswal, pe atunci la Universitatea British Columbia (UBC) din Canada, într-un studiu publicat în 2021.

Misokinesia, „prima explorare științifică aprofundată”

Pentru a îmbunătăți înțelegerea misokinesiei, Sumeet Jawal și ceilalţi oameni de ştiinţă din echipă au efectuat ceea ce au subliniat că a fost prima explorare științifică aprofundată” a fenomenului, iar rezultatele indică faptul că un număr mare de persoane se confruntă cu senzații de stres cauzate de vederea agitației a celorlalți indivizi.

În timpul unor experimente în care au fost implicaţi peste 4.100 de participanți, cercetătorii au măsurat răspândirea misokinesiei într-un grup de studenți universitari și persoane din populația generală, evaluând impactul pe care l-a avut asupra lor și explorând de ce s-ar putea manifesta senzațiile.

„Am constatat că aproximativ o treime dintre participanţi a raportat un anumit grad de sensibilitate misokinesia la comportamentele repetitive ale altor persoane, așa cum sunt întâlnite în viața lor de zi cu zi. Aceste rezultate susțin concluzia că sensibilitatea la misokinezie nu este un fenomen limitat la populațiile clinice, ci, mai degrabă, este o provocare socială de bază și insuficient recunoscută până în prezent, împărtășită de mulți din populația generală, mai largă”, au explicat cercetătorii, potrivit sciencealert.com.

Fenomenul psihologic pare să varieze semnificativ de la un individ la altul. În timp ce unele persoane raportează doar o sensibilitate scăzută la stimulii de agitație, altele se simt foarte afectate.

„Acestea sunt afectate negativ din punct de vedere emoțional și experimentează reacții precum furie, anxietate sau frustrare, precum și o plăcere redusă în situațiile sociale, la locul de muncă și în mediile de învățare. Unii chiar urmăresc mai puține activități sociale din cauza acestei afecțiuni”, a explicat Todd Handy, psiholog în cadrul Universităţii British Columbia din Canada.

Oamenii de ştiinţă au efectuat, în cadrul studiului, teste ca să descopere dacă misokinesia oamenilor ar putea proveni dintr-o sensibilitate vizual-atențională crescută, echivalentă cu o incapacitate de a bloca evenimentele care distrag atenția și care au loc în periferia vizuală.

Rezultatele primelor experimente nu au fost concludente în această privință, cercetătorii negăsind dovezi clare că mecanismele reflexive de atenție vizuală contribuie în mod substanțial la sensibilitatea la misokinesie.

Cercetătorii au câteva piste ipotetice pentru cercetările viitoare, deși ne aflăm încă la începutul explorării de unde ar putea proveni misokinesia la nivel cognitiv.

„O posibilitate pe care noi ne-o dorim să o explorăm este ca ai lor «neuroni-oglindă» să fie în joc. Acești neuroni se activează atunci când ne mișcăm, dar se activează și atunci când îi vedem pe alții mișcându-se… De exemplu, atunci când vezi pe cineva că este rănit, este posibil să te cutremuri şi tu, deoarece durerea lui se oglindește în propriul tău creier”, a declarat Sumeet Jaswal, conform potrivit ScienceAlert.

Prin extensie, este posibil ca persoanele predispuse la misokinesie să empatizeze în mod inconștient cu psihologia celor care se agită, iar acest lucru nu se întâmplă într-un mod bun.

„Un motiv pentru care oamenii se agită este că sunt anxioși sau nervoși, astfel încât, atunci când persoanele care suferă de misokinesie văd pe cineva care se agită, s-ar putea să oglindească acest lucru și să se simtă la rândul lor anxioși sau nervoși”, a mai afirmat psihologul Sumeet Jaswal.

Rezultatul unui nou studiu realizat de Sumeet Jaswal, anul trecut, pe 21 de voluntari a arătat că misokinesia ar putea fi legată de dificultățile pe care le are o persoană în a se deconecta de la un stimul, mai degrabă, decât de distragerea inițială.

Imagine cu caracter ilustrativ sursă: Envato