EUROSTAT: România a avut cel mai mare DEFICIT bugetar ESA din UE. Cât de mare este gradul de îndatorare

România a înregistrat cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană la sfârșitul anului trecut, conform metodologiei ESA, aplicată unitar la nivelul blocului comunitar, a anunțat, marți, biroul de statistică al UE, Eurostat.

Deficitul bugetar ESA al României este de aproape trei ori mai mare decât media europeană, conform datelor anunțate de Eurostat

Indicatorul din zona euro a ajuns la 3,1% și la 3,2% din PIB în UE, în timp ce în România a avut un deficit de 9,3%, cel mai ridicat, urmat de Polonia (-6,6%), Franța (-5,8%) și Slovacia (-5,3%). Douăsprezece state membre au avut deficite egale sau mai mari de 3% din PIB.

RĂZBOI Netanyahu anunță staționarea permanentă a trupelor israeliene în sudul Libanului până când Hezbollah nu va mai reprezenta o amenințare pentru Israel

23:54

SPORT Doliu la UTA Arad. Radu Mărginean a murit. Fostul fotbalist avea 43 de ani

23:53

În 2024, toate statele membre, cu excepția Danemarcei (+4,5%), Irlandei și Ciprului (ambele +4,3%), Greciei (+1,3%), Luxemburgului (+1,0) și Portugaliei (+0,7%), au raportat un deficit.

Grecia, cel mai mare grad de îndatorare

Gradul de îndatorare, adică ponderea datoriei publice în PIB, în zona euro a crescut ușor de la 87,3% la sfârșitul lui 2023 la 87,4% la sfârșitul lui 2024, iar în UE de la 80,8% la 81,0%.

La sfârșitul anului 2024, cele mai scăzute rate ale datoriei publice față de PIB au fost înregistrate în Estonia (23,6%), Bulgaria (24,1%), Luxemburg (26,3%), Danemarca (31,1%), Suedia (33,5%) și Lituania (38,2%). Douăsprezece state membre au avut rate ale datoriei publice mai mari de 60% din PIB, cele mai mari fiind înregistrate în Grecia (153,6%), Italia (135,3%), Franța (113,0%), Belgia (104,7%) și Spania (101,8%).

România se află în jumătatea de sus a clasamentului celor mai mici niveluri de îndatorare, cu 54,8%,

Cele mai mari rate ale datoriei publice față de PIB la sfârșitul trimestrului IV 2024 s-au înregistrat în Grecia (153,6%), Italia (135,3%), Franța (113,0%), Belgia (104,7%) și Spania (101,8%), iar cele mai scăzute au fost înregistrate în Estonia (23,4%), Bulgaria (23,4,6%) și Bulgaria (23,4,6%).

Comparativ cu trimestrul al treilea din 2024, opt state membre au înregistrat o creștere a raportului datorie/PIB la sfârșitul celui de-al patrulea trimestru din 2024, optsprezece au înregistrat o scădere, iar raportul a rămas stabil în Finlanda. Cele mai mari creșteri ale raportului au fost observate în Polonia (+2,0 puncte procentuale – pp), România și Suedia (ambele +1,6 pp), Malta (+1,5 pp) și Țările de Jos (+1,2 pp). Cele mai mari scăderi au fost înregistrate în Grecia (-4,7 pp), Cipru (-4,1 pp), Spania (-2,5 pp), Danemarca (-2,3 pp), Portugalia (-2,2 pp), Ungaria (-2,1 pp) și Croația (-2,0 pp).

Comparativ cu trimestrul al patrulea din 2023, șaisprezece state membre au înregistrat o creștere a raportului datorie/PIB la sfârșitul celui de-al patrulea trimestru din 2024, unsprezece state membre au înregistrat o scădere. Cele mai mari creșteri ale raportului au fost înregistrate în România (+5,9 pp), Polonia (+5,7 pp), Finlanda (+4,5 pp), Slovacia (+3,6 pp), Estonia (+3,4 pp), Austria (+3,3 pp) și Franța (+3,2 pp).

Cele mai mari scăderi au fost observate în Grecia (-10,3 pp), Cipru (-8,6 pp), Croația (-4,3 pp), Spania (-3,3 pp), Portugalia (-2,8 pp), Danemarca (-2,5 pp) și Irlanda (-2,4 pp).

Angajamentele României

De amintit că România și-a asumat pentru acest an un deficit bugetar de 7%, angajament care va fi respectat până la sfârșitul lui 2025, după cum a anunțat Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, la începutul anului. Totodată, planul fiscal bugetar prevede o reducere progresivă a deficitului până la 3% în următorii șapte ani.

Diferența dintre cheltuielile și veniturile statului a scăzut ușor în primele două luni din 2025, comparativ cu aceeași perioadă de anul trecut, arată execuția bugetului general consolidat la 28 februarie 2025, publicată pe 26 martie de Ministerul Finanțelor Publice.

Execuția bugetului general consolidat în primele două luni ale anului 2025 s-a încheiat cu un deficit de 30,24 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 1,58% din Produsul Intern Brut (PIB), ccash, fonform metodologiei naționale, față de deficitul de 28,99 miliarde lei, respectiv 1,64% din PIB aferent celor două luni ale anului 2024, arată datele publicate miercuri.

Anul 2024 s-a încheiat cu un deficit de 152,72 miliarde de lei, respectiv 8,65% din PIB cash față de deficitul de 90,06 miliarde de lei, respectiv 5,61% din PIB aferent anului 2023.

Sursa foto: Envato Elements – caracter ilustrativ

CITEȘTE ȘI:

Marcel Ciolacu, despre RESTRUCTURAREA aparatului bugetar: Nu trebuie să speriem oameni / Zona mediului de afaceri încă absoarbe toată această forţă

Tánczos Barna anunță reduceri de personal la Ministerul Finanțelor: „Sute de persoane vor pleca în 2025”