Mâna lungă a Moscovei provoacă frisoane în Georgia, visul european este în PERICOL. „Măsuri autoritare, suprimarea democrației ia amploare”

Suprimarea democrației în Georgia ia amploare pe măsură ce intră în vigoare tot mai multe legi autoritare, punând în pericol visul cetățenilor despre un viitor european. Drumul pro-european al Georgiei părea deschis, la un moment dat, numai că noua conducere a țării ia măsuri care nu numai că ridică semne de întrebare legate de viitor, dar induce un sentiment de nesiguranță în rândul reprezentanților opoziției.

Într-o analiză publicată de Centrul de Analiză a Politicii Europene (CEPA), Ketevan Chachava – activistă pentru democrație din Georgia, membră a Comitetului Director al Mișcării Mondiale pentru Democrație – notează că guvernarea democratică, societatea civilă și libertatea presei au fost amenințate de un flux legislativ constant în ultimul an.

Totul a început, amintește Chachava, cu Legea privind transparența influenței străine, adoptată în stil rusesc, în primăvara anului 2024, care a stârnit proteste pe scară largă și este acum contestată la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

ACTUALITATE H. D. Hartmann: „Macron este subordonat COMPLET soției. Nu se apără în fața ei”

08:01

LIVE UPDATE RĂZBOI în Orientul Mijlociu, ziua 600. Mii de palestinieni au luat cu asalt un centru de distribuție de alimente la Rafah

07:55

„Legea georgiană privind înregistrarea agenților străini”

Legile ulterioare, continuă Ketevan Chachava, „au adâncit incertitudinea și anxietatea cu privire la democrația georgiană în rândul organizațiilor societății civile, al mass-media independente și al susținătorilor internaționali”.

Deși guvernul își prezintă acțiunile ca fiind o încercare de a spori transparența și de a proteja suveranitatea, efectul cumulativ riscă să erodeze instituțiile democratice și să afecteze perspectivele Georgiei de integrare în UE.

„Amendamentele la Legea privind granturile, care au intrat în vigoare pe 16 aprilie, impun donatorilor internaționali să obțină aprobarea autorităților înainte de a sprijini organizațiile care operează în Georgia. De asemenea, acestea extind competențele Biroului Georgian Anticorupție, acordând acces la date sensibile și conferindu-i autoritate de investigare.

Organizațiile care primesc finanțare fără aprobare se confruntă cu sancțiuni financiare semnificative, ceea ce ar putea descuraja activitatea civică independentă.

Utilizarea noilor reglementări pentru a suprima opoziția a devenit din ce în ce mai clară, pe măsură ce reprezentanții partidului de guvernământ Georgian Dream au început să numească organizații „care vor fi restricționate în a primi granturi”.

Cu două săptămâni mai devreme, președintele Mihail Kavelashvili a semnat Legea georgiană privind înregistrarea agenților străini, care este programată să intre în vigoare până în iunie.

Legea introduce o definiție largă a «agentului străin», extinzându-se dincolo de organizațiile formale care primesc finanțare din străinătate pentru a include grupuri informale, instituții media digitale și persoane implicate în viața publică”, mai scrie Ketevan Chachava în analiza sa.

„Perturbări semnificative în societatea civilă”

Entitățile prinse în „plasa” acestei legi vor fi obligate să depună rapoarte financiare și de activitate detaliate și să eticheteze toate publicațiile și comunicările lor drept opera unor „agenți străini”.

Cei care nu repectă aceste reguli riscă amenzi de până la 10.000 de lari georgieni (3.650 USD) și/sau pedepse cu închisoarea.

„Georgia nu este prima țară din regiune care adoptă astfel de măsuri. Legislația similară introdusă în statele vecine a dus la perturbări semnificative în societatea civilă, limitând discursul public și reducând cooperarea internațională.

• Noile legi vin pe fondul unor tensiuni politice sporite și al demonstrațiilor publice, care au fost un eveniment constant de la alegerile parlamentare contestate din octombrie.
• Protestatarii cer reluarea votului și eliberarea prizonierilor politici, dintre care 49 sunt încă în închisoare, inclusiv Mzia Amaghlobeli, fondatoarea publicației media independente Batumelebi/Netgazeti.

În data de 29 aprilie, autoritățile și-au intensificat măsurile autoritare prin razii la domiciliile celor care strâng fonduri cu ajutorul cărora plăteau amenzile date protestatarilor.

Fondurile acestora fuseseră deja înghețate cu câteva săptămâni mai devreme, în cadrul aceleiași anchete penale. În dosarul întocmit se precizează că este vorba despre sabotaj, colaborare cu actori străini ostili și finanțare de acțiuni împotriva ordinii constituționale din Georgia.

Este o listă de acuzații care sugerează că autoritățile încearcă acum să incrimineze finanțarea protestelor și să intimideze societatea civilă prin urmăriri penale motivate politic”, avertizează Ketevan Chachava.

O regresie a democrației în Georgia

Având în vedere alegerile municipale programate pentru luna octombrie, există temeri tot mai mari că noile legi vor restricționa capacitatea societății civile de a contribui la procesul electoral – în special în domenii precum monitorizarea alegerilor, educația civică și dialogul public.

Un mediu democratic sănătos se bazează pe participarea incluzivă și pe capacitatea actorilor independenți de a opera fără restricții, spun protestatarii.

„Represiunea democrației a atras atenția și partenerilor internaționali ai Georgiei. Uniunea Europeană (UE), care a acordat Georgiei statutul de candidat în 2023, a subliniat importanța respectării statului de drept, a protejării libertăților fundamentale și a menținerii unui spațiu civic deschis.

• Kaja Kallas, Înaltul Reprezentant al blocului comunitar pentru afaceri externe, a avertizat că noile legi represive subminează calea Georgiei către aderarea la UE.
• Organizația pentru Securitate și Cooperare (OSCE) a reiterat preocupările UE și a avertizat cu privire la efectele negative asupra libertății presei și a participării politice.

Restricțiile impuse libertății au sporit presiunea asupra acordului de călătorie fără vize dintre Georgia și spațiul Schengen — una dintre cele mai vizibile realizări ale relației Tbilisiului cu UE.

Comisia Europeană afirmă că acordul este condiționat de reformă și de respectarea standardelor democratice, iar în decembrie a propus suspendarea unor prevederi ca răspuns la subminarea principiilor democratice și a drepturilor fundamentale.

O decizie de a viza titularii de pașapoarte diplomatice a fost adoptată de Consiliul UE în ianuarie, ceea ce a dus la suspendarea călătoriilor fără viză pentru funcționarii georgieni. Continuarea regresiei democratice ar putea duce la restricții suplimentare în cadrul mecanismului de suspendare a vizelor al UE”, mai scrie Ketevan Chachava.

„Democrația este pusă la încercare la nivel global”

Cu toate acestea, restricțiile privind libertatea au continuat să apară, explică Ketevan Chachava.

„Modificările aduse Legii radiodifuziunii afectează autonomia instituțiilor publice de presă, în timp ce noile reguli din Legea privind asociațiile politice ale cetățenilor limitează sprijinul extern pentru evenimentele politice”, scrie aceasta.

„Prezentate de guvernul georgian ca încercări de a îmbunătăți responsabilitatea și transparența, efectul lor combinat este de a restrânge spațiul pentru pluralismul politic și dezbaterea publică. 

• În timp ce atenția globală este tensionată de crizele înfloritoare din întreaga lume, Georgia nu ar trebui ignorată, deoarece deciziile sale legislative și conduita instituțională erodează calea democratică pe care poporul său a urmat-o de mult timp.
• Viitorul Georgiei va fi modelat nu doar de deciziile luate la Tbilisi, ci și de răspunsurile și implicarea susținută a UE, SUA și dincolo de aceasta.
• Sunt necesare vigilență și dialog principial din partea partenerilor internaționali ai Georgiei, care au sprijinit dezvoltarea sa democratică și aspirațiile euro-atlantice încă de la obținerea independenței în 1991.

Cu un sprijin public larg pentru integrarea europeană, reafirmat în mod constant de sondaje (majoritatea sondajelor arată un sprijin de peste 80% pentru aderarea la UE) și de proteste, poporul Georgiei a demonstrat o opțiune clară pentru un viitor democratic, deschis și european.

Păstrarea acestei căi necesită un răspuns coordonat și bazat pe valori din partea comunității internaționale.

Într-un moment în care democrația este pusă la încercare la nivel global, cazul Georgiei este emblematic pentru o luptă mult mai amplă: una între societățile deschise și influența autoritară.

Asigurarea faptului că Georgia rămâne ancorată în familia europeană de națiuni nu este doar despre viitorul unei singure țări, este un semnal pentru regiune și pentru lume că aspirațiile democratice pot prevala”, încheie Ketevan Chachava.

Foto – Profimedia Images

Citește și:

Generalul rus Iaroslav Moskalik, ucis într-un atac cu bombă. A fost adjunct al șefului Direcției Principale de Operațiuni a Statului Major al Armatei

Steve Witkoff a sosit la Moscova pentru noi discuții despre planul de PACE din Ucraina. Lavrov: „Rusia este pregătită să ajungă la o înțelegere”

Atunci când războiul poate deveni „ACCEPTABIL”. „Astăzi, Crimeea. Mâine, Taiwanul?” / „O altă încercare de a salva lumea de naivitatea liderilor săi”

Reversul promisiunilor. Trump caută un țap ispășitor pentru IMPASUL din Ucraina: „Nu poate face, peste noapte, o revoluție în politica externă”

Autor

Cristian Lisandru

S-a născut în București, pe data de 18 iulie 1968, și este absolvent al Facultăţii de Jurnalism, specializarea Comunicare. Activitatea jurnalistică – editorialist GÂNDUL.RO, scriind articole ... vezi toate articolele